O mină de cupru, nichel și cobalt din Finlanda, care ar putea contribui la reducerea dependenței Uniunii Europene de China în privința materiilor prime critice, riscă să afecteze una dintre cele mai importante zone umede protejate din Europa. Proiectul companiei britanice Anglo American pune guvernul de la Helsinki în fața unei dileme, fie să permită exploatarea zăcămintelor prin derogare de la legislația europeană de mediu, fie să renunțe la o investiție cu beneficii economice importante, potrivit Politico.
O parte din mina propusă de compania multinațională minieră britanică Anglo American se află, în Sodankylä, sub zone umede nealterate din nordul Finlandei, iar exploatarea acesteia ar necesita ocolirea uneia dintre cele mai importante legi europene privind protecția mediului: Directiva Habitate.
› Vezi galeria foto ‹
Este un exemplu al dilemei cu care se confruntă Europa în încercarea de a-și reduce dependența de China pentru metalele necesare energiei curate, apărării și tehnologiei. Minele de pe teritoriul Uniunii Europene sunt esențiale pentru diminuarea acestei dependențe, dar pot avea un impact grav asupra mediului și intră adesea în conflict cu legislația strictă a UE privind protecția naturii.
Guvernul finlandez trebuie acum să decidă dacă va aproba totuși proiectul și a cerut Bruxelles-ului un punct de vedere cu privire la posibilitatea de a face o excepție de la legislația europeană privind protecția naturii. Oricare ar fi decizia, aceasta va stârni cu siguranță controverse.
Directiva Habitate blochează exploatarea minieră
Pentru ca mina să poată fi exploatată, Finlanda va trebui să acorde o derogare de la Directiva Habitate, care protejează peste o mie de specii de plante și animale. Guvernul poate face acest lucru fără aprobarea Bruxelles-ului, dar riscă să fie acționat în justiție de Comisia Europeană.
„Dacă deschidem această poartă și Finlanda le spune bun venit tuturor companiilor miniere, chiar și în zonele de conservare a naturii, va exista un șir nesfârșit de companii miniere care vor veni în Finlanda și vor considera că aceasta este o țară în care orice este posibil pentru sectorul minier”, a declarat Hanna Halmeenpää, directoarea Asociației Finlandeze pentru Conservarea Naturii și fost membru al Parlamentului Finlandei.
Emma Terämä, șefa unității pentru biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, a declarat că aprobarea minei nu ar crea un precedent, „deoarece fiecare caz are circumstanțe diferite și este evaluat individual”.
Un purtător de cuvânt al Anglo American a declarat că protejarea „biodiversității unice a regiunii este o preocupare de importanță capitală”, adăugând: „Proiectul este planificat cu mare atenție pentru a respecta ierarhia măsurilor de atenuare și pentru a minimiza potențialele efecte pe parcursul dezvoltării sale”.
Anglo American susține că poate compensa pagubele prin refacerea unor habitate degradate din apropiere. Însă Agenția Finlandeză pentru Administrarea Pădurilor și autoritățile de autorizare nu sunt convinse că acest lucru este suficient pentru a compensa daunele pe care mina propusă le-ar provoca zonei umede Viiankiaapa, una dintre ultimele mlaștini de tip string bog din Europa, un tip unic de zonă umedă, și habitatul mai multor specii de păsări amenințate, precum culicul mic.
Viiankiaapa beneficiază și de protecție în baza legislației finlandeze privind conservarea zonelor mlăștinoase. Pentru ca proiectul minier să poată fi realizat, guvernul de coaliție de centru-dreapta ar trebui să modifice această lege. Decizia finală va reveni Parlamentului Finlandei.
Toate aceste obstacole complică dezvoltarea minei Sakatti, desemnată drept proiect „strategic” în cadrul Actului european privind materiile prime critice, care urmărește să transforme în realitate ambiția Europei de a-și reduce dependența de mineralele din China. Sub situl protejat din punct de vedere ecologic se află cinci dintre cele 17 minerale incluse pe lista materiilor prime strategice a UE, alături de aur și argint.
Anglo American susține că mina Sakatti ar putea dubla producția de cupru a Finlandei și ar putea crește producția de nichel cu 25%. Compania afirmă, de asemenea, că proiectul ar putea adăuga aproape jumătate de miliard de euro anual la producția economică a Finlandei.
Nichelul și cuprul sunt esențiale pentru energia regenerabilă. Nichelul este un ingredient important al bateriilor litiu-ion utilizate la vehiculele electrice, iar cuprul este un conductor folosit în toate echipamentele care funcționează cu electricitate, de la rețelele energetice și vehiculele electrice până la panourile solare și turbinele eoliene.
Guvernul de la Helsinki a cerut Bruxelles-ului să-și exprime punctul de vedere înainte de a decide dacă va face o excepție de la normele europene privind protecția naturii. Dacă va primi undă verde, ar fi pentru prima dată în istoria Finlandei când unei mine i se acordă o astfel de derogare.
„Întrucât evaluarea este încă în desfășurare, nu putem preciza când va fi adoptat punctul de vedere al Comisiei și nici nu putem face alte comentarii în această etapă”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Minerit versus protecția naturii
O investigație recentă realizată de Climate Home News a dezvăluit că 11 dintre cele 23 de proiecte miniere strategice ale UE din prima rundă a Actului privind materiile prime critice (CRMA) se află la mai puțin de un kilometru de rețeaua Natura 2000, o vastă rețea de rezervații naturale europene protejate în baza directivelor UE privind păsările și habitatele, în timp ce trei proiecte se suprapun direct cu aceasta, inclusiv Sakatti.
Eurodeputații finlandezi din grupul Verzilor, Maria Ohisalo și Ville Niinistö, au solicitat, de asemenea, Comisiei să clarifice dacă aprobarea minei ar putea crea un precedent care să permită deteriorarea altor zone protejate și dacă statutul de proiect „strategic” al UE este folosit pentru a justifica slăbirea măsurilor de protecție a naturii.
Potrivit Directivei Habitate, dezvoltatorii trebuie să demonstreze că proiectele lor nu vor afecta negativ siturile protejate Natura 2000. Sunt posibile derogări atunci când nu există alternative, iar proiectul este justificat de motive imperative de interes public major.
De asemenea, trebuie adoptate măsuri compensatorii pentru a garanta protejarea în ansamblu a rețelei Natura 2000, care acoperă aproape 20% din teritoriul Uniunii Europene.
Aceste obligații stricte au fost criticate de unii dezvoltatori, iar Comisia Europeană analizează în prezent posibilitatea revizuirii Directivei Habitate, alături de actul legislativ complementar, Directiva Păsări, în cadrul eforturilor de reducere a reglementărilor impuse companiilor și de stimulare a competitivității.
