Uniunea Europeană pune la bătaie 3 miliarde de euro pentru o strategie „de securitate economică” menită să reducă dependența de China în privința materialelor prime critice. Strategia prevede crearea unui hub european pentru materiale critice, restricții asupra exporturilor de fier vechi din aluminiu și cupru în 2026, dar și o platformă europeană de tranzacționare. Cursa este una contracronometru: Beijingul a amenințat că impune controale extinse din decembrie asupra exporturilor globale de pământuri rare și se folosește de dominația sa în acest sector pentru a-și atinge obiectivele geopolitice, notează The Guardian.
Ca să exemplifice dimensiunea dependenței de Beijing, oficialii UE au dezvăluit că blocul comunotar cumpără aproximativ 20.000 de tone de magneți permanenți pe an, care sunt folosiți peste tot: de la frigidere la aparate RMN. Dintre acestea, „17.000–18.000” de tone provin din China, 1.000 sunt produse în UE, iar restul din alte țări.
La începutul acestui an, directorul executiv al singurei fabrici de hidroxid de litiu din Europa, Stefan Scherer, a spus că UE „ar putea la fel de bine să aplice pentru a deveni o provincie a Chinei”, atât de puțin se face, în practică, pentru reducerea dependenței. „Europa trebuie să devină independentă de China, altfel sunt doar vorbe goale”, a spus el.
Programul ReSourceEU, prezentat miercuri de Comisia Europeană, ar trebui să obțină acest țel, despre care s-a vorbit mult, dar acțiunile concrete au lipsit.
Strategia va urmări reducerea riscurilor și diversificarea lanțurilor de aprovizionare ale blocului pentru materiile prime esențiale, printr-o inițiativă de finanțare menită să susțină 25–30 de proiecte strategice în acest sector.
UE a declarat că strategia a fost concepută pentru a reduce impactul „șocurilor de piață”, precum perturbarea recentă din industria auto cauzată de recenta interdicție, acum ridicată, a exporturilor de cipuri de către China, ca răspuns la decizia guvernului olandez de a prelua controlul companiei chineze de cipuri Nexperia.
Oficiali de rang înalt ai UE au declarat că deși „direcția este clară” este nevoie ca „procesul să fie accelerat” deoarece China continuă să folosească dominația pe care o are asupra materialelor prime critice ca pe o armă pentru a-și atinge „obiectivele geopolitice”
Proiectele acoperă pământurile rare: un grup de 17 metale grele care sunt de fapt abundente, dar dificil și costisitor de extras precum și galiu, germaniu, cobalt și litiu, utilizate în bateriile pentru vehicule electrice.
Hub european pentru materiale critice
Planul se concentrează pe crearea unui hub european pentru materiale critice, care ar reuni comenzile companiilor și ar construi stocuri comune pentru proiecte-cheie, inclusiv programe urgente de apărare, un efort coordonat de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné.
Discuțiile privind această strategie au loc chiar în timpul vizitei președintelui Emmanuel Macron în China, țară care a amenințat că va extinde controalele asupra exporturilor de pământuri rare, inclusiv magneții care sunt folosiți peste tot: de la ușile mașinilor și frigiderelor până la aparatele RMN.
Ca parte a noii strategii, UE își va dubla eforturile de reciclare a aluminiului. De asemenea, din 2026 va impune noi restricții asupra exporturilor de deșeuri metalice, inclusiv aluminiu și, dacă este necesar, cupru.
De asemenea, va crea o platformă de tranzacționare a materiilor prime care să „agregheze cererea” și achizițiile la nivelul blocului și va lansa un proiect-pilot de stocare în 2026.
Bruxellesul a reclamat de mult timp că, indiferent cât de multe măsuri de protecție ar introduce pentru a reduce dependența de China, furnizorii industriali continuă să cumpere din această țară deoarece prețurile sunt mai mici decât în Chile, Brazilia, Australia sau Canada.
Astfel, UE va analiza și modalități de sprijin financiar pentru a acoperi diferența de cost ale achizițiilor din surse alternative.
Strategia este concepută pentru a relansa Actul privind materiile prime critice din 2024, care stabilește obiective pentru 2030, inclusiv capacitatea de a extrage local 10% din necesarul blocului, de a procesa 40% și de a recicla 25%.
Pentru a ilustra amploarea dependenței de Beijing, oficialii UE au dezvăluit că blocul cumpără aproximativ 20.000 de tone de magneți permanenți pe an.
Dintre acestea, „17.000–18.000” de tone provin din China, 1.000 sunt produse în UE, iar restul din alte țări.
Până la 3 miliarde de euro vor fi mobilizate în următoarele 12 luni, inclusiv 2 miliarde de euro pe an puse la dispoziție de Banca Europeană de Investiții sub forma de împrumuturi, datorii de risc și datorii private, plus finanțări deja acordate, precum cea pentru proiectul finlandez de extracție a litiului Keliber.
Suma depășește cu mult cele 50 de milioane de lire anunțate luna trecută de Keir Starmer pentru o inițiativă similară în Marea Britanie.
Există temeri răspândite în industrie că Europa ar putea rămâne în urma SUA, Japoniei, Canadei și Australiei, în condițiile în care marile companii auto americane colaborează deja cu giganți minieri pentru a-și reduce dependența de Beijing.
Cursă contracronometru în fața amenințărilor Beijingului
Eforturile depuse de SUA, UE și Regatului Unit pentru a reduce dependența de China au căpătat o nouă urgență în octombrie, când China a amenințat că va introduce, din decembrie, controale extinse asupra exporturilor globale de pământuri rare.
Acea amenințare a fost retrasă ca parte a acordului tarifar încheiat între Xi Jinping și Donald Trump în Coreea de Sud, în urmă cu șase săptămâni, dar concesia este valabilă doar 12 luni, permițând Chinei să-și păstreze avantajul asupra lanțurilor de aprovizionare.
Comisia a estimat anterior că doar cererea de pământuri rare și litiu va crește de cinci până la 12 ori, respectiv de aproape 60 de ori, până în 2050. În 2020, peste 98% din importurile de pământuri rare ale UE proveneau din China, iar 78% din necesarul de litiu era acoperit din Chile.
ReSourceEU face parte dintr-un pachet mai amplu care prezentat miercuri și pe care Comisia îl numește doctrina sa de securitate economică, menită să facă firmele europene mai autosuficiente.
Ştiri video recomandate
