"Perspectiva noastră este că, pe lângă cei 80.000 de mii de soldați americani prezenți astăzi în Europa, vizibili în special Polonia și România, dar și prin desfășurarea de escadroane aeriene în țările baltice, cum am avut în urmă cu câteva zile, și prin alte mișcări semnificative, cum ar fi portavionul din Mediterana, care a navigat pentru prima dată în 30 de ani sub drapel NATO și sub cel american, ne-am manifestat în mod proactiv și puternic în apărarea și asigurarea (securității) aliaților NATO.
Nu trebuie să mă credeți pe mine. Puteți să discutați cu președinții Poloniei și României cu privire la cât de mulțumiți sunt de faptul că SUA, împreună cu alți aliați, și-au intensificat eforturile de descurajare, reasigurare și întărire a prezenței pe flancul estic", a declarat, vineri, Sullivan, la briefingul de presă în care a avertizat, de asemenea, că o acțiune militară rusă în Ucraina ar putea avea loc în decurs de zile.
Secretarul general NATO, la Kogălniceanu: "Am luat în calcul toate scenariile"
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană și președintele României, Klaus Iohannis, au vizitat, vineri, baza militară Mihail Kogălniceanu, cu ocazia dislocării în România a 1.000 de militari americani din batalionul 2 Infanterie Mecanizată.
Este o măsură pe care Washingtonul a luat-o în contextul acutizării crizei de la granița ruso-ucraineană.
La Kogălniceanu, Stoltenberg a spus că NATO ia în calcul scenarii de evoluție a crizei care merg de la invazie totală până la atacuri cibernetice ample.
