Biserica Ortodoxă Română și Mișcarea Legionară au mai multe caracteristici în comun, dar una definitorie Mișcării a fost exaltarea creștin-ortodoxiei, având în vedere că a fost singura mișcare totalitară de dreapta într-o țară creștin-ortodoxă; în Bulgaria au existat două mișcări cu puține realizări – Nationala Zadruga Fascisti condusă de Alexander Stalisky și Mișcarea Națională a fostului prim-ministru bulgar Alexander Tsankov, în Grecia apare Ethniké Enosis Ellados, dar nici una dintre aceste grupări nu prezintă influențe religioase. Singura formațiune politică interesantă este cea a Tinerilor Ruși (Mladoross), fondată de exilatul rus Alexandru Kasem-Beg.
Biserica Ortodoxă Română reprezenta în perioada interbelică o renaștere a spiritului românesc în fața lui Dumnezeu. Astfel, tendința românilor de a fi devotați bisericii de care aparțin a fost exploatată de forțele politice laice. Această exploatare a sentimentelor religioase are loc în ciuda părerilor unor intelectuali precum Nae Ionescu, care considera ca Mișcarea Legionară merge pe drumul națiunii care este echivalent cu cel al mântuirii. Mircea Eliade aprecia la rândul său că Mișcarea nu era un partid politic în adevăratul sens al cuvântul, ci doar o organizație sau o sectă mistică.
Continuarea pe historia.ro.
