Noi indicii susţin ipoteza că, în trecut, Marte ar fi avut un ocean de dimensiuni similare Oceanului Arctic, conform unui nou studiu publicat online pe 7 ianuarie în jurnalul npj Space Exploration - Nature, transmite Space.com, potrivit Agerpres. Studiile anterioare au susţinut că în trecutul lui Marte ar fi existat cursuri de apă şi mări, ridicând întrebarea dacă Planeta Roşie nu a fost cândva albastră şi dacă nu ar fi putut susţine viaţa.
În noul studiu, cercetătorii au analizat imagini de înaltă rezoluţie obţinute de la diferite sonde marţiene, printre care ExoMars Trace Gas Orbiter (Agenţia Spaţială Europeană - ESA), Mars Express (ESA) şi Mars Reconnaissance Orbiter (NASA).
„Împreună, aceste instrumente acţionează ca o maşină geologică a timpului, ajutându-ne să reconstruim condiţiile din trecutul acestei planete”, a declarat coordonatorul noului studiu, geologul Ignatius Argadestya, de la Universitatea din Berna, Elveţia.
Oamenii de ştiinţă au investigat regiunea de sud-est a unui canion de 1.000 de kilometri cunoscut sub denumirea de Coprates Chasma. Acest defileu face parte din Valles Marineris, cel mai mare sistem de canioane de pe Marte, care se întinde pe o lungime de peste 4.000 km de-a lungul ecuatorului Planetei Roşii.
Mai exact, cercetătorii s-au concentrat asupra unor formaţiuni geologice de la capătul inferior al Coprates Chasma. Acestea semănau cu deltele în evantai de pe Pământ (conuri în formă de evantai din aluviuni şi nisip care se formează acolo unde râurile se varsă în mări şi oceane). Deşi dunele sculptate de vânt acoperă în prezent aceste foste structuri de pe Marte, forma lor originală este încă recognoscibilă.
Toate aceste depozite identificate de oamenii de ştiinţă au apărut la aceeaşi nivel de altitudini, o adâncime de 3.650 până la 3.750 de metri în Valles Marineris şi în zonele joase din nord. În plus, toate s-au format acum aproximativ 3,37 miliarde de ani.
Cercetătorii au sugerat că aceste depozite sunt dovezi ale unui ţărm antic. În concluzie, au estimat că Marte a avut cândva un ocean în emisfera sa nordică, care era cel puţin la fel de mare ca Oceanul Arctic de pe Pământ.
„Cea mai importantă implicaţie este că Marte ar fi putut menţine apă de suprafaţă stabilă la scară planetară pentru perioade mai lungi decât se credea anterior. Apa de pe Marte ar fi putut forma cândva sisteme conectate pe distanţe vaste, în loc să existe doar sub forma unor lacuri izolate”, a spus Argadestya.
Autorii studiului au notat că nu sunt primii care speculează despre existenţa şi dimensiunea unui ocean pe Marte.
„Ceea ce aduce nou studiul nostru este legat de o nouă linie de dovezi geologice care ajută la stabilirea locului unde s-ar fi putut afla ţărmul şi cât de sus a ajuns apa cândva”, a spus Argadestya.
În viitor, oamenii de ştiinţă intenţionează să investigheze compoziţia solurilor marţiene străvechi. Acestea ar putea ajuta la clarificarea tipului de eroziune pe care Marte l-a experimentat din cauza apei, a mai remarcat Argadestya.
Ştiri video recomandate
