NASA a anunțat miercuri că petele ”de leopard” de pe o rocă prelevată de roverul Perseverance de pe Marte anul trecut ar putea fi create de forme de viață antice, însă pentru confirmarea acestei ipoteze sunt necesare cercetări suplimentare.
„După un an de analiză, ( n.r.- oamenii de știință) au revenit și au spus: Ascultați, nu găsim altă explicație. Așadar, acesta ar putea fi cel mai clar semn de viață pe care l-am găsit vreodată pe Marte, ceea ce este incredibil de emoționant”, a declarat administratorul interimar al NASA, Sean Duffy, citat de CNN.
Numită Sapphire Canyon, proba a fost colectată din aflorimentele stâncoase de la marginea văii râului Neretva Vallis, regiune modelată de apa care curgea prin craterul Jezero cu mai bine de 3 miliarde de ani în urmă.
Roverul Perseverence a aterizat în crater pentru a explora vechiul lac în februarie 2021, cu misiunea de a colecta roci create sau modificate de apa de pe Marte în trecut. Perseverance a forat proba Sapphire Canyon dintr-o rocă în formă de vârf de săgeată numită Cheyava Falls în iulie 2024.
Posibil să fi existat viață pe Marte în urmă cu peste 3,5 miliarde de ani
Cercetătorii au rămas intrigați de potențialul rocii, deoarece aceasta poate desluși un mister care dăinuie de ani de zile, și anume: a existat vreodată viață microscopică pe Marte?
„Descoperirea unei potențiale biosemnături, sau a unei caracteristici sau semnături care ar putea fi compatibilă cu procesele biologice, dar care necesită lucrări și studii suplimentare pentru a confirma originea biologică, este ceva ce împărtășim astăzi cu voi toți, rezultatul a ani de muncă asiduă, dedicare și colaborare între peste 1.000 de oameni de știință și ingineri de aici, de la Laboratorul de Propulsie Jet (NASA) și instituțiile noastre partenere din întreaga țară și din străinătate”, a declarat Katie Stack Morgan, om de știință al proiectului Perseverance la JPL, în cadrul unei conferințe de presă miercuri.
Membri echipajului echipei științifice Perseverence au declarat la scurt timp după descoperirea rocii că este exact tipul de rocă pe care se așteptau să-l găsească. Anunțul de miercuri vine la capătul unui proces lung de cercetare completat de studii suplimentare, a subliniat Joel Hurowitz, om de știință planetar la Universitatea Stony Brook din New York.
Oare suntem cu adevărat singuri în univers?
Înțelegerea exactă a modului în care au apărut aceste pete, fie prin procese geochimice care nu necesită viață, fie datorită prezenței vieții microbiene, este un pas crucial în determinarea dacă roca conține dovezi ale unei potențiale biosemnături.
„Astăzi, vă arătăm cu adevărat cum suntem cu un pas mai aproape de a răspunde la una dintre cele mai profunde întrebări ale umanității, și anume: suntem cu adevărat singuri în univers?”, a spus Nicky Fox, administrator asociat al Direcției Misiunilor Științifice a NASA.
Stack Morgan a mai precizat că în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, Neretva Vallis ar fi fost umplută cu râuri repezi care transportau noroi, nisip și pietriș în lac. În interiorul craterului, acest tip de mediu energetic a fost probabil întrerupt de perioade de calm, când apa s-ar fi acumulat, creând un mediu lacustru cu energie relativ scăzută”.
După ce apa s-a evaporat a apărut aflorimentul stâncos unde a fost găsită Cheyava Valls, numit Bright Angel, păstrând o înregistrare a unui „mediu potențial locuibil” pe Marte. „Aceste roci foarte vechi ne oferă o fereastră către o perioadă de timp care nu este foarte bine reprezentată pe propria noastră planetă, Pământul, dar este o perioadă în care viața era în fază incipientă pe Pământ și ar fi putut exista și pe Marte”, a adăugat Stack Morgan.
Roca a fost botezată după o cascadă din Marele Canion
Cheyava Falls a fost botezată după una dintre cascadele Marelui Canion. Roca prezenta mici pete negre, poreclite de cercetători semințe de mac, dar și semne mai mari numite pete de leopard. „Aceste caracteristici texturale ne-au indicat că ceva foarte interesant s-a întâmplat în aceste roci, că au avut loc unele reacții chimice în momentul în care au fost depuse”, a spus Hurowitz.
Instrumentul SHERLOC al roverului, sau Scanning Habitable Environments with Raman & Luminescence for Organics & Chemicals, a detectat și compuși organici în rocă. Rezultatele au reprezentat „un indicator clar al prezenței materiei organice în acest noroi”, a adăugat Horowitz. Ceea ce indică faptul că „am avut un noroi roșu ruginit care s-a depus în prezența materiei organice”, a completat cercetătoarea Horowitz.
Pe planeta noastră aceste molecule pe bază de carbon reprezintă fundamentele vieții. Petele de rocă pot indica faptul că reacțiile chimice antice care au avut loc în interiorul acesteia au susținut cândva organismele microbiene. Semnele albe de sulfat de calciu demonstrează prezența apei în rocă.
Echipa de cerctători a observat prezența hematitului între benzile albe de sulfat de calciu din rocă. Hematitul este un mineral care dă nuanța roșiatică a planetei marte. Petele de leopard se explică prin reacțiile chimice cu hematitul care au transformat roca din roșu în alb. Astfel de reacții pot elibera fier și fosfat și pot duce la apariția inelelor negre. Aceleași reacții chimice pot furniza o sursă de energie pentru microbi.
Conform cercetătorilor, aceste caracteristici se datorează probabil prezenței fosfatului feros de fier și a sulfurii de fier, sau a mineralelor vivianit și greigit. De obicei, aceste minerale se formează în medii cu temperatură scăzută și prezența apei.
„Pe Pământ, astfel de fenomene se formează uneori în sedimente unde microbii consumă materie organică și „respiră” rugină și sulfat”, a declarat dr. Michael Tice, geobiolog și astrobiolog în cadrul departamentului de geologie și geofizică al Universității Texas A&M. „Prezența lor pe Marte ridică întrebarea: ar fi putut avea loc procese similare acolo?”
Obținerea dovezilor existenței vieții
Autorii cercetării analizează două scenarii posibile pentru formarea caracteristicilor rocilor: datorită prezenței vieții sau în absența acesteia. Deși este posibil ca unele dintre aceste caracteristici să fi fost produse strict geochimic, datorită reacțiilor dintre materia organică și fier, acest proces funcționează de obicei numai la temperaturi relativ ridicate, lucru pentru care echipa nu vede dovezi, a spus Tice.
„Toate metodele pe care le avem la dispoziție pentru a examina aceste roci pe rover sugerează că ele nu au fost niciodată încălzite într-un mod care ar fi putut produce petele de leopard și semințele de mac”, a explicat Tice. „Dacă este așa, trebuie să luăm în considerare serios posibilitatea ca ele să fi fost create de creaturi precum bacteriile care trăiau în noroiul unui lac marțian cu mai bine de trei miliarde de ani în urmă.”
Cheyava Falls ar fi putut apărea inițial ca un ameste de noroi depus și compuși organicei, care într-un final s-s-au transformat în rocă. Ulterior, apa a pătruns prin crăpăturile din rocă, iar mineralele depuse au dus la apariția sulfatului de calciul și a petelor de leopard.
„Ceea ce este interesant la aceste descoperiri, la acest tip de combinație de noroi și materie organică care a reacționat pentru a produce aceste minerale și aceste texturi, este că, atunci când vedem astfel de caracteristici, ele sunt adesea un produs secundar al metabolismului microbian care consumă materie organică și produce aceste minerale ca rezultat al acestor reacții”, a spus Hurowitz.
Misiunea este amenințată de reducerea bugetului științific NASA
Tot el a recunoscut că există metode non-biologice de a crea caracteristici precum petele de leopard. „Ceea ce trebuie să facem de aici înainte este să continuăm cercetările suplimentare în laboratoarele de pe Pământ și, în cele din urmă, să aducem proba din această rocă înapoi pe Pământ, astfel încât să putem determina în mod definitiv ce proces a dat naștere acestor texturi fantastice”, a adăugat Hurowitz.
Procescul de analiză a contextului geologic al probei este în plină desfășurare. Mai multe rezultate ar putea fi prezentate anul viitor, a adăugat Stack Morgan. „În timp ce exploram zona Bright Angel, am aruncat practic întreaga încărcătură științifică a roverului asupra acestei roci, așa că suntem destul de aproape de limitele a ceea ce poate face roverul la suprafață în ceea ce privește progresul în această chestiune”, a mai spus Stack Morgan.
Misiunea NASA de a returna probele pe Pământ este pentru moment sub semnul întrebării, deoarece Donald Trump a propus reducerea bugetului științific al Agenției Spațiale americane cu 50%. Aducerea probelor pe Terra este vitală pentru cercetătorii care încearcă să răspundă la întrebarea: a existat vreodată viață pe planeta roșie.
„Analizăm modalitățile prin care putem recupera proba sau alte probe. Vom analiza bugetele, calendarul și modalitățile de a cheltui banii în mod mai eficient, precum și tehnologiile disponibile pentru a recupera probele mai rapid. Aceasta este analiza pe care o realizăm în prezent. Aducerea acestei probe pe Pământ ne-ar permite să o analizăm cu instrumente mult mai sensibile decât orice putem trimite pe Marte”, a spus Tice. „Ceea ce este fascinant este modul în care viața ar fi putut utiliza unele dintre aceleași procese pe Pământ și pe Marte, cam în același timp. Este ceva special și spectaculos să le poți vedea astfel pe o altă planetă.”, a conchis Duffy.
Ştiri video recomandate
