Pământul se rotește tot mai lent, iar cauza este una neașteptată - schimbările climatice. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zurich și citat de BBC Science Focus, ritmul actual de încetinire a rotației planetei nu are precedent în ultimii 3,6 milioane de ani.
Deși diferența este aproape imperceptibilă pentru oameni - zilele se prelungesc cu doar fracțiuni de milisecundă - procesele care stau la baza acestui fenomen implică deplasări uriașe de masă la scară planetară.
Cercetătorii explică faptul că topirea accelerată a calotelor glaciare și a ghețarilor polari mută cantități enorme de apă din regiunile polare către oceane. Odată ajunsă în mări și oceane, apa se redistribuie spre ecuator, modificând repartiția masei pe glob.
Efectul poate fi comparat cu mișcarea unei patinatoare artistice care își întinde brațele în timpul unei piruete - pe măsură ce masa se îndepărtează de axa de rotație, viteza de rotație scade.
O influență comparabilă cu cele mai mari forțe naturale
Durata unei zile nu a fost niciodată complet constantă. Rotația Pământului este influențată permanent de atracția gravitațională a Lunii, de procesele din interiorul planetei și de dinamica atmosferei.
Noul studiu arată însă că schimbările climatice au devenit un factor suficient de puternic pentru a rivaliza cu aceste mecanisme naturale și, în viitor, chiar pentru a le depăși.
Pentru a reconstrui evoluția rotației Pământului pe parcursul ultimelor milioane de ani, cercetătorii au analizat fosilele unor microorganisme marine numite foraminifere bentonice. Compoziția chimică a cochiliilor acestora păstrează informații despre nivelul mărilor din trecut, oferind indicii despre modificările rotației planetei.
Folosind un algoritm de inteligență artificială dezvoltat special pentru interpretarea unor date geologice foarte vechi, echipa a reușit să urmărească schimbările produse începând cu Pliocenul târziu, în urmă cu aproximativ 3,6 milioane de ani.
Concluzia este clară, aceea că ritmul actual al schimbării nu are egal în întreaga perioadă analizată.
1.000 de gigatone de gheață mutate către oceane
În prezent, schimbările climatice prelungesc durata unei zile cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol. Valoarea poate părea neînsemnată, însă oamenii de știință subliniază că ea reflectă o redistribuire colosală a masei planetei.
„O astfel de modificare necesită deplasarea a aproximativ 1.000 de gigatone de masă de la poli către oceane”, explică profesorul Benedikt Soja, coautor al studiului.
Pentru a ilustra această cantitate, cercetătorul propune o comparație sugestivă: un cub solid de gheață amplasat peste New York ar avea o înălțime de aproximativ 10 kilometri, depășind altitudinea Muntelui Everest.
Autorul principal al studiului, Mostafa Kiani Shahvandi, afirmă că modificarea energiei de rotație a Pământului este echivalentă cu energia asociată unui cutremur cu magnitudinea 9. Nu este vorba despre efecte distructive similare, ci despre dimensiunea forțelor implicate.
Un fenomen întâlnit o singură dată în trecut
Cercetătorii au identificat un singur episod comparabil în arhiva geologică a planetei, petrecut în urmă cu aproximativ două milioane de ani.
La acea vreme, o combinație rară între calote glaciare instabile și o creștere naturală a concentrației de dioxid de carbon a provocat o topire masivă a gheții polare. Potrivit autorilor, un asemenea eveniment nu s-a mai repetat în mod natural de atunci.
Diferența este că, în prezent, activitatea umană produce efecte similare într-un interval de timp de puțin peste un secol.
Schimbările climatice ar putea depăși influența Lunii
Dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la niveluri ridicate, cercetătorii estimează că până la sfârșitul secolului schimbările climatice vor deveni principalul factor care influențează durata zilei, depășind chiar și efectul gravitațional exercitat de Lună.
Impactul direct asupra vieții de zi cu zi rămâne redus, însă precizia sistemelor moderne depinde de astfel de variații extrem de mici.
„O milisecundă poate părea nesemnificativă, dar aceste modificări sunt importante pentru sistemele GPS și pentru navigația navelor spațiale”, spune Soja.
Un nou semnal al influenței umane asupra planetei
Dincolo de implicațiile asupra rotației Pământului, studiul evidențiază amploarea transformărilor provocate de activitatea umană asupra sistemului climatic global.
Redistribuirea masivă a apei este însoțită de creșterea nivelului mărilor și de intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, procese care vor influența în mod direct regiunile în care oamenii vor putea locui în siguranță în deceniile următoare.
„Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât modificăm acum chiar modul în care se rotește planeta”, afirmă Benedikt Soja.
În continuare, echipa de cercetare intenționează să studieze și alte procese prin care activitatea umană redistribuie masa pe glob, inclusiv epuizarea apelor subterane și schimbările din ciclul hidrologic. Primele estimări sugerează că efectele acestora sunt mai reduse decât cele generate de topirea ghețarilor, însă ele ar putea contribui la o înțelegere mai precisă a modului în care omenirea influențează dinamica planetei.
Ştiri video recomandate
