Sibiul și Brașovul sunt poate cele mai vizitate orașe din România. Chiar dacă nu înregistrează cifre record de turiști, așa cum se întâmplă, în Barcelona ori Veneția, unde localnicii protestează frecvent împotriva supraturismului, cele două orașe românești sunt, totuși, foarte aglomerate și, de curând, au început să apară preocupări legate de costul vieții tot mai mare pentru localnici, aglomerație și modul în care este protejat patrimoniul local ori valorificat din punct de vedere economic.
Totuși, sibienii sunt mulțumiți de felul în care s-a dezvoltat orașul lor datorită turismului și sunt puțini cei care se plâng de creșterea prețurilor care a venit odată cu popularitatea orașului, potrivit unui studiu - „«You’re all welcome!»: citizens’ attitudes towards tourism and its development in a post-European Capital of Culture” - publicat de International Journal of Tourism Cities, realizat de cercetători de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) și de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda.
› Vezi galeria foto ‹
În schimb, brașovenii par să fie mai afectați de supraturism și deja au apărut reducerile pentru localnici. În luna octombrie a fost lansat proiectul „Miercurea brașovenilor” prin care o serie de restaurante, patiserii ori brutării oferă reduceri de 15% pentru clienții cu buletin de Brașov. Inițiativa aparține Breslei Cârciumarilor Brașoveni.
Sibienii susțin turismul, dar observă și efectele negative
Potrivit sudiului citat, 94% din respondenții unui sondaj realizat în oraș, la care au participat peste 900 de persoane, cred că turismul creează o imagine pozitivă a Sibiului, iar 92,5% spun că aduce dezvoltare economică în comunitate.
Imaginea favorabilă nu exclude însă preocupările. Studiul urmărește trei categorii principale de efecte negative: aglomerarea spațiilor publice, creșterea costului vieții și percepția unei intensificări a activității infracționale.
Extinderea consumului orientat către vizitatori poate contribui la creșterea chiriilor, a prețurilor locuințelor și a costurilor asociate timpului liber. De asemenea, concentrarea festivalurilor și concertelor în centrul orașului poate perturba circulația și utilizarea cotidiană a spațiilor publice. În discursul local apar și preocupări privind furturile din buzunare, cerșetoria și alte forme de dezordine.
Cu toate acestea, nemulțumirile nu au generat o mobilizare publică semnificativă împotriva turismului, comparabilă cu protestele din orașe precum Barcelona, Veneția sau Lisabona.
Modelul „orașului în curs de turistificare”
Pentru a explica această particularitate, cercetarea propune conceptul de „oraș în curs de turistificare”. Acesta descrie o localitate în care administrația promovează activ turismul drept principal motor al dezvoltării economice, actorii privați operează într-un mediu insuficient reglementat, iar populația acceptă în general această direcție.
În cazul Sibiului, sprijinul comunității este alimentat atât de beneficiile economice percepute, cât și de mândria locală asociată recunoașterii internaționale. În același timp, efectele negative pot rămâne în plan secund atunci când sunt puse în balanță cu avantajele atribuite dezvoltării turistice.
Autorii studilui atrag atenția că această dinamică trebuie înțeleasă în contextul specific al Europei de Est post-socialiste, unde turismul a devenit un instrument de modernizare urbană și de repoziționare simbolică după 1989. Modelele teoretice construite pornind în special de la experiențele orașelor din Europa Occidentală și de Sud nu surprind întotdeauna aceste particularități.
Experiența Sibiului ridică o întrebare esențială pentru viitorul orașelor turistice: cum poate fi menținută atractivitatea unei destinații fără ca nevoile locuitorilor să fie trecute în plan secund?
Creșterea numărului de vizitatori nu garantează, de una singură, o dezvoltare urbană sustenabilă. Gestionarea chiriilor pe termen scurt, protejarea patrimoniului, administrarea spațiilor publice și evaluarea efectelor economice asupra comunității devin componente importante ale politicilor locale.
Câți turiști au sosit în Sibiu și Brașov
Sibiul a devenit o destinație turistică foarte populară în 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană. De atunci, orașul a primit peste opt milioane de turiști, aproximativ o treime dintre ei din străinătate.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în studiu, numărul sosirilor a urcat la un record de 578.234 de turiști în 2023, a stagnat în 2024 (a fost înregistrată o creșterea de doar 0,2%, ajungând la 579.601 turiști) și a crescut din nou cu 8,5% în 2025, până la 628.805 turiști.
Brașovul atrage un număr și mai mare de turisți. Anul trecut orașul a fost vizitat de 715.000 de oameni, potrivit datelor oficiale.
