Diabeticii sau persoanele cărora li s-a pus un diagnostic de prediabet (toleranţă alterată la glucoză) ştiu din proprie experienţă cât este de dificil să ţii sub control glicemia.
Există două tipuri de diabet - şi ele se numesc chiar aşa: tipul 1 şi tipul 2. Sfaturile conţinute în acest articol se adresează cu precădere acestuia din urmă. În diabetul de tip 1, sistemul imunitar distruge sau afectează grav celulele beta din pancreas, responsabile cu producerea insulinei. În diabetul de tip 2, fie pancreasul nu mai secretă cantitatea necesară de insulină, fie organismul a pierdut capacitatea de a o utiliza corect. În ambele cazuri, glucoza se acumulează în concentraţii primejdios de mari în corp (în muşchi, în depozitele de grăsime, în ficat), în loc să se transforme în energie, aşa cum ar fi normal. În decursul anilor, glicemia crescută se soldează cu efecte dăunătoare în diverse zone ale organismului, de exemplu provocând afecţiuni cardiovasculare, renale, distrugerea neuronilor şi pierderea vederii. De aceea, diabeticii sunt obligaţi să-şi supravegheze în permanenţă nivelul zahărului din sânge. Dacă şi dvs. suferiţi de diabet, trebuie să aveţi mare grijă când şi ce anume mâncaţi.
Diabetul de tip 2 apare, de obicei, la o vârstă mai înaintată şi, în special, la persoanele supraponderale, care se complac în sedentarism. În schimb, dacă vă menţineţi greutatea corporală în limite normale, aceasta vă va ajuta să evitaţi declanşarea unui diabet de tip 2. În numeroase situaţii s-a putut constata chiar că o reducere apreciabilă a greutăţii poate contribui la dispariţia prediabetului.
Din fericire, printre legume, fructe şi condimente, se găsesc foarte multe care au o acţiune benefică pentru bolnavii de diabet. Totodată, le stau la dispoziţie peste o sută de plante. Despre cele mai importante dintre ele vom vorbi în continuare.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva diabetului
*** Fibrele alimentare
După mese, organismul nostru are în mod normal capacitatea de a păstra glicemia la un nivel ce nu depăşeşte limitele admise. La diabetici, dimpotrivă, el înregistrează cel mai adesea o creştere. În asemenea situaţii, medicii vorbesc despre o "valoare maximă a glicemiei postprandiale", dar dvs. vă puteţi imagina, mai simplu, cum glicemia urcă panta unui deal înalt. Scopul este să vă hrăniţi în aşa fel, încât cantitatea de glucoză din sânge să oscileze cât mai puţin.
Aici ne vin în ajutor fibrele. Ele determină stomacul să reţină alimentele un timp mai îndelungat şi, de asemenea, fac ca ulterior, în intestin, nutrienţii să treacă mai lent în sânge. În plus, legumele, leguminoasele, fructele şi produsele din făină integrală, care au un conţinut ridicat de fibre, reprezintă totodată şi surse bogate de vitamine şi minerale. Substanţele prezente în compoziţia lor combat inflamaţiile şi neutralizează radicalii liberi, care dau motive întemeiate de îngrijorare bolnavilor de diabet.
O meta-analiză efectuată în anul 2004 a trecut în revistă rezultatele obţinute într-o serie întreagă de studii din domeniu, reţinând următoarele: la diabeticii care au adoptat o alimentaţie bogată în fibre şi moderată în ceea ce priveşte ponderea carbohidraţilor, s-a constatat o scădere cu 21% a glicemiei postprandiale, cu 7% a colesterolului total şi cu 8% a colesterolului "rău" LDL. La persoanele care au consumat alimente bogate atât în carbohidraţi, cât şi în fibre, nivelul glicemiei (măsurat pe stomacul gol, dar şi după mese) a coborât cu 14 %. O îmbunătăţire evidentă s-a observat şi la testul pentru glicohemoglobină (sau hemoglobina glicozilată), care permite monitorizarea nivelului de glucoză din organism pe termen lung. Autorii respectivei sinteze recomandă un aport zilnic de fibre de 25 până la 50 de grame. Nu vă temeţi, nu va fi nevoie să tot amestecaţi tărâţe sau pudră de psyllium în băuturile dvs. de peste zi.
Citiţi mai multe pe formula-as.ro
