Preşedintele Traian Băsescu este sceptic cu privire la capacitatea României de atingere a unora din ţintele Strategiei UE 2020. În opinia şefului statului, alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-inovare este un obiectiv care nu poate fi stabilit până la termenul propus. Difucultăţi ridică şi creşterea ratei de ocupare a populaţiei până la 75%, în paralel cu implementarea obiectivelor 20/20/20 în ce priveşte schimbările climatice, amia declarat vineri, Traian Băsescu.
"Cred că pentru România va fi extrem de dificil să atingă nişte ţinte care să fie cât mai apropiate de ceea ce propune Comisia Europeană. De exemplu, obiectivul de alocare a 3% din PIB pentru cercetare-inovare. Este un obiectiv pe care nu putem să-l stabilim, cred eu, şi va trebui să stabilim ce nivel putem atinge, în discuţiile din 3 mai, pentru că 3% pentru cercetare şi inovare trebuie distribuiţi după cum urmează: 1% contribuţia bugetului de stat şi 2% din resurse private. Dacă pentru Guvern nu ar fi o problemă să aloce 1%, cel puţin scriptic, în bugetul de stat, pentru sectorul privat să vină cu o contribuţie de 2% este evident extrem de dificil. Un alt aspect care trebuie vizat atunci când discutăm de alocarea a 3% pentru cercetare şi inovare este, bine-bine, eu vin cu resursa de 3%, dar ce infrastructură de cercetare? Cum am utiliza aceşti 3% dacă i-am avea? Este capabilă cercetarea noastră să se concentreze pe obiective majore şi să aibă rezultate în timp util dacă se face un astfel de efort din partea statului şi a sectorului privat? Nu voi face consideraţii asupra răspunsului la întrebarea dacă suntem capabili să utilizăm eficient 3% din PIB pentru cercetare pentru că nu aş vrea să dau titluri de primă pagină pentru mâine, dar sunt convins că şi dvs, cei mai mulţi, ştiţi care este răspunsul la întrebare", a declarat Traian Băsescu la dezbaterea "România şi Strategia Europa 2020".
El a amintit că la ultima reuniune a Consiliului European au fost adoptate trei din cele cinci ţinte ale Agendei Strategia UE 2020.
"După cum ştiţi Consiliul European a adoptat trei din cele cinci ţinte propuse de Comisie Europeană, care vor trebui atinse până în 2020: cel mai important este creşterea ratei de ocupare a populaţiei până la 75%, alocarea pentru investiţii în cercetare a minim 3% din PIB, implementarea obiectivelor 20/20/20 în ce priveşte schimbările climatice. Asupra celorlalte două ţinte, reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 10% şi creşterea ponderii tinerilor cu vârste între 30 şi 34 de ani absolvenţi a unei forme de învăţământ superior la cel puţin 40%, precum şi reducerea nivelului sărăciei din UE cu minim 25% până în 2020, Consiliul încă nu a convenit într-o formă definitivă şi convenabilă dar, în mod cert, până la consiliul de vară se vor găsi soluţii ca toate statele să convină şi asupra acrstor două obicetive în aşa fel încât ele să devină comensurabile. Marea problemă a Consiliului la ultima dezbatere legată de strategia UE a fost cum determinăm nivelul de a măsura şi ţine su control obiectivele. Spre exemplu, nivelul de sărăcie se măsoară diferit în România, diferit în Germania sau Franţa. În nivelul de sărăcie trebuie să se ia în consideraţie proprietatea asupra unei locuinţe? Dacă s-ar lua, în România nivelul de sărăcie s-ar diminua consistent. Trebuie să găsim o modalitate unică de a aprecia nivelul de sărăciei al populaţiei al nivel european. Nu s-a convenit pe ţintele privind educaţia pentru că în unele ţări educaţia este la nivel naţional, în altele la nivel local", a adăugat şeful statului.
El a precizat că România a demarat procesul de translatare la nivel naţional a valorilor de referinţă stabilite la nivelul UE: creşterea ratei de ocupare a populaţiei până la 75%, alocarea pentru investiţii în cercetare a minim 3% din PIB şi implementarea obiectivelor 20/20/20 în ce priveşte schimbările climatice.
""Asupra celorlalte două ţinte, reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 10% şi creşterea ponderii tinerilor cu vârste între 30 şi 34 de ani absolvenţi a unei forme de învăţământ superior la cel puţin 40%, precum şi reducerea nivelului sărăciei din UE cu minim 25% până în 2020, Consiliul încă nu a convenit într-o formă definitivă şi convenabilă dar, în mod cert, până la consiliul de vară se vor găsi soluţii ca toate statele să convină şi asupra acrstor două obicetive în aşa fel încât ele să devină comensurabile", a afirmat Traian Băsescu. Pentru a asigura asumarea politică a obicetivelor strategiei România a decis crearea unui grup de lucru la nivel înalt, a cărui primă misiune va fi aceea de stabilire a obiectivelor naţionale a strategiei Europa 2020. Valorile ţintelor naţionale vor fi adoptate pe 29 aprilie, pentru că pe data de 3 mai delegaţia României are discuţiile cu Comisia Europeană pentru a stabili obiectivele naţionale rezultate din obiectivele la nivel european. Şi aici aş vrea să fiu foarte clar: obiectivele stabilite la nivel european nu sunt neapărat şi obiective naţionale. Ele vor fi distribuite în funcţie de responsabilitatea pe care şi-o asumă fiecare stat în a contribui la realizarea obiectivelor, pe de o parte, şi pe de altă parte vor fi distribuite în funcţie de posibiltăţile pe care le are fiecare stat de a atinge un nivel peste sau sub obiectivul general al UE", a mai arătat preşedintele Băsescu.
Şeful statului a apreciat că România va fi în măsură să-şi definească ţinte naţionale ambiţioase, chiar dacă acestea nu vor atinge nivelul maxim stabilit de UE
"În ciuda dificultăţilor, România va fi în măsură să-şi difinească ţinte naţionale ambiţioase, chiar dacă acestea nu vor atinge însă nivelul maxim stabilit de UE. Ceea ce vom face în discuţiile din 3 mai va fi să avem o abordare realistă, să negociem sau să stabilim cu comisia obiective naţionale pe care să le putem îndeplini până în 2020", a declarat Traian Băsescu.
Antena3.ro
