Liderii filialelor liberale caută să scape de ghilotina postelectorală pe care conducerea centrală o va pune în funcţiune după scorul modest obţinut la alegerile europarlamentare. Comitetul Executiv naţional al PNL, format din toţi şefii de filiale din ţară, se întruneşte luni la Bucureşti. Cu şedinţa comitetului bătând la uşă, preşedinţii unor organizaţii judeţene codaşe caută să scape de mazilire încercând să găsească ?ţapi ispăşitori? în rândurile subordonaţilor. Puţini sunt liberalii pregătiţi să-şi asume responsabilitatea eşecului electoral la nivel judeţean. În capul unor primari, consilieri localişi mici şefi de organizaţii au început să curgă acuzaţii de sabotaj şi lipsă de implicare în campania pentru europarlamentare. Mai multe conduceri de filiale, în special provenind din rândurile susţinătorilor lui Crin Antonescu, au dictat deja sancţiuni şi schimbări din funcţii pentru conducătorii organizaţiilor locale. Alţi preşedinţii de organizaţii au optat pentru o strategie diferită: asumarea unei ţinte electorale pentru alegerile prezidenţiale pentru a amâna deznodâmântul.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Varujan Vosganian i-a liniştit însă vineri pe susţinătorii lui Antonescu: nu se vor opera decapitări decât în cazul organizaţiilor judeţene care au obţinut sub 10% la alegerile europene. "Până la alegerile prezidenţiale, am convenit să nu facem schimbări în filiale decât acolo unde scorul este dramatic, sub 10%", a declarat Vosganian.
Furia centrului, deturnată de liderii filialelor pro-Antonescu către proprii subordonaţi
La Olt, apropiatul lui Ludovic Orban, liderul filialei Ion Ciugulea a dat preventiv semnalul pentru punerea în aplicare a strategmei menită să-l ferească de pedeapsa centrului. Cu 11,4% voturi adunate la nivel judeţean, Ciugulea a dispus vineri dizolvarea Biroului Politic Teritorial al organizaţiei, după ce mai mult de jumătate dintre membrii forului au demisionat din cauza rezultatelor slabe obţinute. De altfel, scorul electoral al PNL Olt a fost cu circa şapte procente sub ţinta de 18% fixată înaintea alegerilor de conducerea filialei.
"Fiecare dintre membrii BPT al PNL Olt a avut pentru această campanie în responsabilitate câte cinci localităţi, dar nu s-a atins ţinta fixată iniţial, de 18 procente din voturi. Pe lângă Biroul Politic Teritorial au fost dizolvate şi toate birourile organizaţiilor locale care au obţinut un scor sub media pe ţară la alegerile europarlamentare şi anume 50 din 112", a precizat Ciugulea.
Nici la Sibiu, deputatul Mircea Cazan nu este dornic să facă pasul înapoi din fruntea organizaţiei. Deşi recunosc că rezultatul de la europarlmentare este ?sub aşteptări?, liberalii sibieni se laudă că cele 13,03 procente realizate constituie cele mai bun scor electoral al filialei din 1990 încoace.
La nivelul acestei organizaţii se preconizează cel mult unele demiteri ale unor consilieri sau primari locali, acuzaţi că ar fi sabotat efortul de campanie al partidului. Alţi 40 de lideri interimari ale unor organizaţii locale care nu s-au implicat serios în campania pentru europarlamentare ar putea fi schimbaţi susţin liderul interimar al filialei.
Până şi una din cele mai performante filiale liberale, cea de Giurgiu a trecut la represalii în rândurile propriilor membri de partid. Liderul organizaţiei judeţene, Lucian Iliescu, a anunţat că în cadrul Biroului Politic Judeţean (BPJ) de vineri seara va pune în discuţie retragerea sprijinului politic pentru mai mulţi consilieri locali, judeţeni şi primari care nu s-au implicat suficient la alegeri sau ar fi trădat.
"Cei cu anumite funcţii în partid s-ar putea să nu le mai aibă, iar altora să le retragem sprijinul politic?, a susţinut Lucian Iliescu.
Buşoi ia în braţe angajamentul pentru prezidenţiale
La Timiş, liderul filialei, europarlamentarul Cristian Buşoi a optat pentru o măsură similară , la care a adăugat un angajament ambiţios: în cazul în care nu vor obţine 25% la alegerile prezidenţiale, conducerea judeţeană a PNL va demisiona în bloc. Până atunci s-a dispus dizolvarea a 36 de organizaţii care au obţinut sub şapte la sută la europarlamentare. La nivelul acestui judeţ, PNL a relizat un scor de 1,41%.
"Niciun membru al PNL nu a fost dat afară din partid. Au fost dizolvate conducerile din 36 de localităţi. Nu aş putea spune câţi membri PNL şi-au pierdut funcţiile, însă în birourile de conducere orăşeneşti sunt nouă până la 15 membri şi mai puţini în cele comunale. În total, în Timiş PNL are 99 de organizaţii locale", a precizat Buşoi.
Cristian Buşoi a adăugat că întregul Birou Politic Judeţean îşi asumă un scor de 25 la sută la alegerile prezidenţiale, iar în cazul unui eşec, întreaga conducere judeţeană urmează să îşi prezinte demisiile.
Codaşii şefi din maghiarime, scăpaţi de sancţiuni
Excepţii de la regulile de sancţionare ale partidului vor fi aplicate însă în cazul PNL, Covasna şi Harghita. Cele două filiale au un statut special generat de componenta etnică a populaţiei, domninant maghiară.
Dacă la Covasna liberalii nu au adunat decât 2,14% din voturile celor care au votat la nivelul acestui judeţ, la Harghita, liberalii locali au fost umiliţi atât de PRM, cât şi de Elena Băsescu.
Nu acelaşi scenariu va fi urmat într-un alt judeţ cu populaţie majoritar maghiară. Liberalii mureşeni şi-au asumat ca obiectiv electoral la alegrile din 7 iunie un procentaj de 12%. Nu au reuşit decât 7,95%. Drept urmare, vineri, în Delegaţia Permanentă a filialei de vineri s-a decis demiterea conducerilor a peste 20 de organizaţii locale mureşene.
Unii îşi fac autocritica...
Preşedintele PNL Cluj, Marius Nicoară a anunţat că va cere Delegaţiei Permanente a partidului suspendarea Biroului Judeţean de conducere a filialei pentru rezultatele nesatisfacătoare obţinute la alegerile europarlamentare, situate sub media pe ţară. Cu o ţintă de 20% şi un rezultat de numai 10,24%, Nicoară a declarat că este pregătit să-şi asume responsabilitatea.
Un alt exemplu de decenţă politică a fost dat de purtătorul de cuvânt al filialei Alba, Florin Roman. Acesta şi-a înaintat demisia din această funcţie, asumându-şi o parte din vina pentru scorul modest de 14,36% obţinut de liberali în judeţ la alegerile europarlamentare.
...alţii nu se lasă duşi din funcţii
Este cazul liderului PNL Arad, Gavril Popescu instalat recent în fruntea organizaţiei. Deşi a obţinut numai 12,33% la nivel judeţean ira liderul Crin Antonescu a nominalizat filiala sa printre cele asupra cărora se vor plica ?măsuri ferme?, Popescu contează tocmai pe timpul relativ scurt pe care l- avut la dispoziţie pentru reorganizarea acestei filiale pentru a evita o eventulă demitere. În 2007, PNL se situa pe locul 3 în topul preferinţelor brăilenilor, cu un număr de 8.641 de voturi, iar în 2009 a ocupat numai locul 4, cu 8.216 voturi.
În ceea ce priveşte PNL Argeş, filiala condusă de către Adrian Miuţescu invocă alegerile interne din aprilie pentru a pune isuccesul electoral pe seama lipsei de timp care nu ar fi permis o mai bună mobilizare. Marea umilinţă pentru liberalii argeşeni o constituie faptul că PRM, un partid neparlamentar, a reuşit să obţină mai multe procente decât ei.
La Bistriţa -Năsăud, liderul Ioan Turc se simte sabotat din interior. Cu un buget modest de campanie de 5000 de euro, tradus în numai 9,46 procente, Ioan Turc nu are de gând să demisioneze. ?Nu-mi dau demisia, rezultatul foarte slab obţinut îmi interzice acest gest. Politica e un exerciţiu de solidaritate... partidul a fost sabotat din interior? a declarat Turc.
La Sălaj, PNL a contabilizat aproximativ acelaşi procent ca în 2007, când a obtţinut 10,26%. Liderul filialei Radu Capâlnăşiu trage cu dinţii să rămâne în post, însă potrivit surselor citate, el va plăti cu funcţia la Consiliul National Executiv de luni căderea PNL în Zălau al cărui edil este. De altfel, tendinţa de scădere a PNL se remarcă şi în alte municipii din ţară conduse de către primari PNL, cum ar fi Oradea.
În ciuda scorului foarte slab în alegeri, nici liderul PNL Suceava, Philip Rozopol, nu renunţă la funcţie. "Nu îmi dau demisia din funcţie. Dacă voi fi demis nu mă voi înscrie în cursa pentru ocuparea funcţiei de preşedinte la PNL Suceava pe 12 iulie", a spus Rozopol. În judeţul Suceava, PNL a obţinut 10,99 la sută din voturi, plasând organizaţia pe locul 38 la nivel naţional, dintr-un total de 47. Conducerea filialei dă vina pe turismul electoral practicat de PSD şi PDL, pe mobilizarea defectuoasă a membrilor de partid şi pe "opacitatea electoratului în ceea ce îi priveşte pe liberali".
Taberele pro şi contra Antonescu îşi poartă sâmbetele
La Dolj, liberalii au ajuns la concluzia că Mario Ovidiu Oprea, preşedintele organizaţiei locale, este de vină pentru rezultatul umilitor obţinut de filială la alegerile europarlamentare şi se pregătesc să îl ?debarce? din funcţie. Aceleşi surse citate susţin că , în urma rezultatului de 10,36% ?reuşit? de PNL Dolj, ?este foarte posibil să i se ceară să îşi depună demisia (lui Mario Oprea ? n.r.)?, mai ales că acesta nu s-ar mai afla de ceva vreme în graţiile lui Crin Antonescu.
Măsuri similare vor fi dictate şi în cazul preşedintelui interimar al PNL Neamţ, senatorul Ovidius Mărcuţianu, dar şi a unei organizaţii liberale impoortante , fidelă încă fostului lider de partid, Călin Popescu Tăriceanu. Conducerea liberală caută să-i facă zile negre lui Puiu Haşotti, deşi organizaţia a realizat un scor apropiat cu media pe ţară de 14,11%.
În paralel, susţinătorii lui Tăriceanu cu scoruri bune le eruroparlamentare s-ar pregăti să ceară luni capul unor oameni instalaţi de Orban şi Antonescu la conducerea unor filiale în fruntea cărora nu u confimat. Potrvti surselor citate, lideri precum cel de Vaslui, Dan Marian şi cel de Ilfov, marian Petrache sunt decişi să ceară la comitetul executiv de luni demiterea liderilor PNL Timiş, Arad; Sibiu, Dâmboviţa şi Neamţ pentru scorurile slabe realizate la europarlamentare.
Marius Vulpe, Antena3.ro
