După 20 de ani, România este pe punctul de avea o lege a lustraţiei adoptată de parlament. Că o bună parte din cei vizaţii nu se mai regăsesc în funcţii nu prea mai contează pentru parlamentarii Puterii şi cei ai Opoziţiei. Susţinuţi şi de deputaţii liberali, reprezentanţii puterii din comisiile juridice şi pentru drepturile omului din Cameră au adoptat marţi seară raportul pe ceastă lege., Printre amendamentele admise se regăseşte şi unul care îl priveşte în mod direct pe preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu. Lustrabilii nu mai pot activa în institutele de investigare a crimelor comunismului, cere democrat-liberalul Daniel Buda. Ori Iliescu deţine în prezent şi calitatea de preşedinte al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD). Nervoşţi, social-democraţii singuri care s-au opus adoptării raportului în această formă, ameninţă acum cu apelul la Curtea Constituţională în cazul în care această lege organică va fi adoptată de Parlament.
Amendament cu adresă: Iliescu ar putea rămâne fără şefia unui institut pentru investigarea crimelor comunismului
Adoptat, marţi, în şedinţă comună a celor două comisii,cu 22 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi şase abţineri, raportul la Legea lustraţiei propune printre altele interdicţia ca persoanele lustrabile să nu mai poată deţine activa în institutele de investigare a crimelor comunismului.
Iniţiatorul amendamentului, preşedintele comisiei juridice a camerei, Daniel Buda susţine că nu ştie dacă Ion Iliescu ar putea fi afectat de o aseemenea prevedere. Doar că parlamentarul democrat-liberal ştie că social-democratul este şi preşedinte Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate "analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor ? în plan economic, politic şi social ? a Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentare, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment".
"Acest proiect de lege nu a vizat o persoană anume, ci categorii şi persoane care au făcut parte din aparatul represiv al PCR, care au fost retribuite pentru ce au făcut. Nu ştiu dacă domnul Iliescu poate să facă parte sau nu", şi-a apărat Buda propunerea.
El a afirmat însă că nu i se pare normal ca o persoană lustrabilă să activeze în cadrul unui astfel de institut. "Am depus amendamentul pentru că nu mi se pare normal ca o persoană care este lustrabilă, care se circumscrie acestei legi, să facă parte sau să aibă posibilitatea de a activa în cadrul unui astfel de insittut, câtă vreme este finanţat de stat", a spus Buda.
Lustraţia, tărâtă de PSD la CCR pentru neconstituţionalitate
Vicepreşedintele Comisiei Juridice din Cameră, social-democratul Florin Iordache reclamă însă foarte multe elemente de neconstituţionalitate în Legea Lustraţiei şi avertizează că PSD va apela la Curtea Contituţională.
"Fiind şi o lege organiză, dacă cumva va fi votată ca lege organică, cu 167 de voturi, ne dă nouă posibilitatea să o atacăm la Curtea Constituţională. Anul 2010 nu ne dă dreptul să putem adopta o astfel de lege, pentru că la 22 de ani astfel de principii sunt nedemocratice şi neconstituţionale", a precizat Iordache.
Actualii demnitari, invulnerabili
Chiar dacă va trece de legislativ, legea lustraţiei nu reprezintă însă nici un pericol pentru cei care intră sub incidenţa ei şi deţin în moment funcţii şi demnităţi publice. Proiectul respectă principiul retroactivităţii, astfel încât persoanele care se află într-o astfel de situaţie şi au fost alese, deţinând calitatea de parlamentar, primar, consilier local sau orice altă funcţie aleasă, vor avea posibilitatea de a-şi duce mandatul la bun sfârşit.
"Am încercat să definim în mod expres acele persoane care au aparţinut PCR sau au făcut parte din aparatul represiv al PCR şi al organelor de Securitate. Aceste persoane nu vor avea posibilitatea de a ocupa funcţii publice numite sau alese, cu precizarea că persoanele care se află într-o astfel de situaţie şi au fost alese, deţinând calitatea de parlamentar, primar, consilier local sau orice altă funcţie aleasă, vor avea posibilitatea de a-şi duce mandatul la bun sfârşit, urmând ca această interdicţie să fie aplicată după încetarea mandatului, pe o perioadă de cinci ani. În ipoteza în care avem în această situaţie persoane care au fost numite, mandatul acestor persoane încetează în termen de 90 de zile de la adoptarea Legii", a mai explicat preşedintele Comisiei Juridice, conţinutul raportului abia aprobat.
Păcătoşii fostului regim
Legea lustraţiei vizează persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în cadrul PCR, care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de miniştri precum şi cele care aveau calitatea de ministru secretar de stat, prim adjunct sau adjunct al miniştrilor secretar de stat, cele care au deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului Judeţean de partid, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Consiliilor Populare Judeţene, prim-secretar şi secretar al Comitetelor Judeţene ale UTC.
Legea lustraţiei se referă şi la cei care au deţinut calitatea de membru în Comisia Centrală de Revizie sau Colegiul Central al PCR, cei care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cei care au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid organizat şi finanţat de PCR şi de UTC, cei care au făcut parte din structurile organelor de securitate sau care au colaborat cu Secutitatea.
Legea îi mai are în vedere pe cei care au exercitat funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadru Parchetelor, cei care au ocupat funcţia de inspector şef sau inspector şef adjunct la nivel central, regional, judeţean, până la nivel municipal, orăşenesc şi comunal, unde intră şi conducătorii ai inspectoratelor de Poliţie.
Şi ei care au deţinut calitatea de şefi ai unei misiuni diplomatice sau consulare din străinătate, cei care au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate, ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul Securităţii de Stat, cad sub incidenţa acestei legi.
Marius Vulpe, Antena3.ro
