Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Cluj-Napoca, unde se desfășoară Zilele Culturale Maghiare, că ar susține legea salarizării doar fără scăderi de venituri, potrivit kronika.ro.
El a spus că legea salarizării personalului bugetar ar fi trebuit adoptată inițial până la sfârșitul anului 2023, însă proiectul a fost amânat de mai multe ori, astfel că România încearcă să închidă problema abia în apropierea termenului prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Neadoptarea legislației pune în pericol fonduri europene în valoare de 770 de milioane de euro. Kelemen consideră că este nevoie de o nouă lege a salarizării, deoarece sistemul actual menține dezechilibre semnificative între categoriile profesionale plătite din bugetul de stat.
UDMR va susține însă noua grilă de salarizare doar dacă aceasta nu reduce veniturile nimănui. Cea mai recentă variantă a proiectului conține, în educație, sănătate și administrație publică, încadrări care ar duce la salarii mai mici. Statul ar compensa temporar diferența printr-un spor, însă Kelemen consideră acest lucru nedrept: în opinia sa, nu i se poate spune unui profesor care lucrează de 25 de ani că munca sa valorează mai puțin, pentru ca apoi diferența salarială să fie completată printr-un adaos separat. Nu este clar nici cât timp ar fi acordată compensația și nici dacă aceasta ar fi inclusă în baza de calcul a pensiei.
„Eu insist foarte ferm ca veniturile să nu scadă. Putem susține legea doar dacă nu există o scădere a veniturilor”, a declarat el.
Spațiu financiar limitat
Spațiul financiar este însă restrâns: varianta negociată cu sindicatele ar necesita cheltuieli suplimentare mai mari decât permite cadrul stabilit. Potrivit lui Kelemen, de aceea, odată cu legea trebuie precizat și de unde provin banii necesari pentru aplicarea acesteia. UDMR nu susține nici creșterea taxelor, nici reducerea suplimentară a fondurilor pentru investiții.
Experții formațiunii analizează în continuare efectele proiectului, iar Kelemen nu a fost de acord cu ideea că România ar ajunge în categoria „junk” doar din cauza neadoptării legii salarizării, atât timp cât guvernul nu depășește plafonul stabilit ca procent din PIB pentru fondul de salarii din sectorul public.
Noul sistem ar modifica și salarizarea aleșilor locali. Primarii localităților mici ar avea de câștigat, în timp ce șefii municipiilor – potrivit calculelor UDMR, de exemplu, primarii din Satu Mare, Miercurea Ciuc sau Odorheiu Secuiesc – ar putea pierde. Cu alte cuvinte, categoriile inferioare s-ar apropia într-o anumită măsură de nivelurile superioare, în timp ce veniturile ar putea scădea la nivelul mediu și mediu-superior.
