Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că anvelopa disponibilă pentru creșterea fondului de salarii din sectorul public ar putea ajunge la cel mult 11 -12 miliarde de lei anul viitor și a subliniat că salariile bugetarilor nu pot fi majorate într-un ritm mai mare decât creșterea nominală a PIB-ului și decât permit încasările statului. El a avertizat că promisiunile și solicitările formulate în spațiul public trebuie raportate la posibilitățile reale ale bugetului.
"Trebuie să discutăm și despre constrângerile existente. În spațiul public au fost promisiuni și au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite din punct de vedere bugetar", a declarat acesta.
"Cel mai grav ar fi să votăm o lege a salarizării în sectorul public ale cărei creșteri să depășească posibilitățile financiare ale României. Dacă am repeta greșelile din trecut și am crește salariile peste nivelul pe care ni-l permitem, acesta ar fi drumul sigur către scăderea ratingului de țară. Orice guvern care va veni ulterior va fi obligat să ia măsuri, iar salariile reale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, ar putea ajunge mai mici decât sunt astăzi. Orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină cont de aceste constrângeri", a adăugat el.
Bolojan a explicat că una dintre limite este reprezentată de ponderea cheltuielilor salariale în produsul intern brut. În prezent, acestea reprezintă 8,1% din PIB, după ce în 2024 au ajuns la 9,4%.
"Nu putem depăși procentul din PIB reprezentat de cheltuielile cu salariile din sectorul public. În prezent, acestea reprezintă 8,1% din PIB. În 2024 am ajuns la 9,4% din PIB, iar România și-a asumat ca până în 2030 să reducă această pondere la 7,9%. Putem avea un fond total de salarii în sectorul public cuprins între 7,9% și 8,1% din PIB. Aceasta ar însemna o marjă maximă de aproximativ 11-12 miliarde de lei", a precizat el.
Totodată, "creșterea nominală a fondului de salarii nu poate fi mai mare decât creșterea nominală a PIB-ului", a mai spus Bolojan.
"Avem o estimare de creștere nominală a PIB-ului pentru anul viitor de 6,7% la începutul anului și de 7% la jumătatea anului. Asta înseamnă că ne putem duce la o anvelopă de aproximativ 11 miliarde de lei", a declarat Bolojan.
Dacă ponderea cheltuielilor salariale va fi calculată la nivelul de 7,9% din PIB, suma suplimentară disponibilă ar fi însă de aproximativ opt miliarde de lei. "Anvelopa minimă pentru anul viitor ar fi de aproximativ opt miliarde de lei, iar fondul de salarii ar putea crește de la 166 de miliarde de lei, cât este acum, până la 174 de miliarde de lei", a precizat acesta.
Bolojan a mai atra atenția că "dacă nu vom reduce deficitul în anii următori, banii încasați de la cetățeni, în loc să fie direcționați către investiții, lucrări și proiecte care îmbunătățesc viața oamenilor, se vor duce pe dobânzi. Dacă nu reducem costul dobânzilor, guvernele viitoare vor deveni simple agenții de plăți", a avertizat el.
România și-a asumat ca anul viitor să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB, de la 6,2% în acest an. Prin urmare, orice creștere salarială trebuie stabilită astfel încât să nu împiedice atingerea acestei ținte.
O altă presiune asupra bugetului va veni din reducerea fondurilor europene disponibile pentru investiții. Bolojan a arătat că peste opt miliarde de euro din PNRR, disponibile în prezent, nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor. În această situație, bugetul pentru investiții va trebui fie redus, fie completat cu mai multe fonduri naționale.
În același timp, cheltuielile pentru apărare nu pot fi diminuate, deoarece România are angajamente asumate, inclusiv prin programul SAFE. Acestea vor fi ușor mai mari decât în anii precedenți.
"Guvernul care va veni în toamnă va trebui să pregătească un buget care să mențină investițiile, să reducă deficitul și să asigure creșteri rezonabile ale pensiilor și salariilor. Nu va fi o misiune ușoară", a afirmat Bolojan.
"Grupurile parlamentare ale PNL au fost mandatate să susțină acest proiect. Dacă va exista un acord politic, îl vom susține la vot săptămâna viitoare", a adăugat Ilie Bolojan.
