Liderii PNL au discutat, vineri, în ședința Biroului Politic Național, noua variantă a legii salarizării. Proiectul a fost prezentat în ședință de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Potrivit unor surse din partid, liberalii au și votat proiectul pe care și-l asumă. Ultima variantă a legii, obținută de Antena 3 CNN, arată scăderi față de varianta anterioară publicată de minister prin reducerea punctului de referință de la 4.100 de lei, la 4.000 de lei.
Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, a declarat joi seară, la Antena 3 CNN, că varianta primită de liderii politici la Palatul Cotroceni este „mai proastă decât toate formele anterioare”. Acesta a criticat faptul că scad atât valoarea de referință, cât și coeficienții alocați unor funcții importante. Mai mult, Hossu a atras atenția că, potrivit legii, valoarea de referință este singura variabilă care poate scădea în funcție de contextul economic.
„Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit joi, după discuțiile de la Palatul Cotroceni, o nouă variantă a legii salarizării. Partidele vor analiza proiectul în zilele următoare, iar în weekend sunt programate mai multe runde de discuții tehnice. La începutul săptămânii viitoare, liderii formațiunilor ar urma să se întâlnească din nou cu președintele Nicușor Dan pentru a vedea dacă există consens politic asupra formei finale.
Reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 lei înseamnă o scădere de -2,44% pentru toate funcțiile al căror coeficient nu se schimbă. Pentru unele categorii, precum profesorii, coeficienții au fost ușor majorați și absorb o parte din scădere. Pentru alte funcții unde coeficienții au fost modificați în jos, pierderea poate fi mai mare.
Sanitas: Oferta ”de nerefuzat” a ministrului Pîslaru este mai proastă decât variantele anterioare
Într-un comunicat de presă transmis vineri, Federația SANITAS din România respinge în totalitate ultima variantă a proiectului legii salarizării. Din perspectiva angajaților din Sănătate și Asistență socială, această formă a documentului se îndepărtează și mai mult de principiile unei salarizări echitabile, predictibile și corelate cu responsabilitatea și valoarea socială a muncii.
”Din punctul nostru de vedere, această variantă, pe care ministrul interimar al Muncii o lăuda zilele trecute ca fiind <>, este mai proastă decât cele prezentate anterior! În locul unei reforme a salarizării corecte și predictibile, ni se propune un mecanism care nu rezolvă problemele, ignoră valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială și face din limitarea cheltuielilor bugetare principala preocupare”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației Sanitas din România.
În forma prezentată, propunerile formulate și fundamentate de Federația SANITAS nu se regăsesc în proiect, iar liniile roșii pe care le-am comunicat public și le-am susținut constant în cadrul discuțiilor cu decidenții politici nu au fost respectate. Actuala formă a proiectului conține, în opinia noastră, numeroase capcane care pot afecta direct veniturile și predictibilitatea salarizării în Sănătate și Asistență socială, mai transmite SANITAS.
„În primul rând, proiectul este profund impredictibil. Nu este precizată în mod clar și credibil sursa de finanțare din care urmează să fie asigurate creșterile salariale și plata sporurilor. O lege care promite venituri fără să stabilească mecanismul prin care acestea sunt finanțate riscă să transforme drepturile salariale în simple promisiuni, dependente permanent de constrângeri bugetare și de decizii ulterioare. Mai mult, o lege a salarizării construită pe o valoare de referință stabilită arbitrar poate să ne ofere surprize neplăcute în anii următori.
În al doilea rând, clasificarea activităților profesionale pe specialități și a unităților sanitare în șase categorii introduce un mecanism pe care îl apreciem ca cel puțin discutabil. Așa cum arată acum, acest mecanism riscă să creeze noi diferențe salariale între angajați care desfășoară activități comparabile.
În al treilea rând, limitarea sporurilor la 20%, prevăzută la art. 21, încorsetează întregul sistem de salarizare și ignoră particularitățile activității din Sănătate și Asistență socială. Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii.
Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați.
De aceea, Federația SANITAS solicită public tuturor partidelor parlamentare să respingă acest proiect de lege în forma prezentată. Le cerem parlamentarilor să nu voteze o lege care este inechitabilă, injustă și fără o legătură reală cu valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială. O lege a salarizării nu poate fi construită exclusiv prin formule contabile și constrângeri bugetare. Ea trebuie să recunoască responsabilitatea, complexitatea muncii, riscurile profesionale și rolul esențial pe care acești angajați îl au în funcționarea serviciilor publice.
Reamintim Guvernului și tuturor decidenților politici că greva din Sănătate este suspendată, nu încheiată. Suspendarea grevei a fost o decizie de responsabilitate și a oferit decidenților politici timpul necesar pentru construirea unui proiect negociat corect cu partenerii sociali. Dacă rezultatul acestui proces este o lege mai proastă decât variantele precedente și care ignoră propunerile angajaților din sistem, atunci motivele care au determinat declanșarea conflictului de muncă nu numai că nu au dispărut, ci se accentuează”, se arată în comunicatul Sanitas.
Modificări ale grilelor
Exemple de salarii:
Medic primar: 16.400 → 16.000 lei brut
Medic specialist: 13.120 → 12.800 lei
Asistent medical principal cu studii superioare: 7.872 → 7.680 lei
Infirmieră: 5.699 → 5.560 lei
Profesor grad I, peste 25 ani: 9.758 → 9.680 lei
Profesor universitar, peste 25 ani: 16.400 → 16.000 lei
Președinte, la coeficient maxim: 32.800 → 32.000 lei
Premier, la coeficient maxim: 30.750 → 30.000 lei
Ministru, la coeficient maxim: 26.650 → 26.000 lei
Parlamentar, la coeficient maxim: 24.600 → 24.000 lei
Premiul de performanță pentru profesori se schimbă
În prima variantă exista o prevedere potrivit căreia, pentru personalul didactic și didactic auxiliar din Anexa I, premiul de performanță putea fi stabilit la doi ani.
Această prevedere este eliminată.
În varianta nouă apare însă o formulare mai favorabilă: pentru personalul didactic și didactic auxiliar, premiul de performanță poate fi stabilit și plătit lunar pentru o perioadă de trei ani.
Tot noua variantă prevede că anumite gradații de merit existente se transformă în premiu de performanță, fiind păstrate până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate.
Dar există și o amânare: pentru celelalte categorii de personal, mecanismul premiilor este împins de la 2028 la 2029.
De asemenea, indemnizația pentru titlul științific de doctor este stabilită la 500 lei brut/lună, în anumite condiții
Modificări în Sănătate
Noua variantă introduce o prevedere complet nouă: din 2027, pentru unitățile sanitare cu paturi se instituie un proiect-pilot național, limitat la maximum 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare. Este o noutate importantă care nu exista în varianta din iulie.
Plata în weekend crește de la +30% la +40%; gărzile de sărbători de la +20% la +30%; sporul maxim pentru condiții foarte periculoase urcă de la 50% la 55%; dispare plafonarea la 10%/20% din personal a beneficiarilor unor sporuri; iar salariile vor fi diferențiate după categoria spitalului și secția în care lucrează angajatul.
În plus, apare posibilitatea unui spor de până la 30% pentru activități cu caracter excepțional. Finanțarea este însă limitată la anumite surse prevăzute de Legea sănătății, iar criteriile sunt aprobate anual de consiliile de administrație
