Președintele UDMR, Kelemen Hunor, se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să desemneze în septembrie un candidat pentru funcția de prim-ministru, variantă care ar avea succes de această dată. Într-un eveniment desfășurat la Cluj-Napoca, unde se desfășoară Zilele Culturale Maghiare, Kelemen Hunor a explicat că situația politică actuală poate fi înțeleasă doar în contextul coalițiilor precedente, potrivit kronika.ro.
El a amintit că, după căderea guvernului condus de Florin Cîțu în 2021, PSD și Partidul Național Liberal (PNL) au format un guvern împreună cu UDMR. Social-democrații s-au obișnuit încă din acea perioadă ca, în calitate de partener mai mare, să determine deciziile chiar și atunci când funcția de prim-ministru revenea liberalilor. Președintele UDMR a spus:
"În perioadele în care disputele din coaliție deveneau mai aprinse, liderii celor două partide mari se retrăgeau adesea pentru discuții separate, apoi reveneau după un sfert de oră sau o jumătate de oră cu un acord deja încheiat. Prin acest mod de funcționare, pentru PSD a devenit firesc ca, chiar și atunci când premierul era liberal, să nu poată fi luată nicio decizie importantă fără aprobarea sa".
Kelemen Hunor, despre criza politică din România
Președintele UDMR a inclus și deciziile electorale din 2024 printre cauzele care au stat la baza pierderii ulterioare a încrederii.
În opinia sa, a fost o greșeală comasarea alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, precum și faptul că PSD și PNL au candidat pe o listă comună la alegerile europarlamentare, pentru ca apoi să concureze din nou unul împotriva celuilalt la alegerile prezidențiale.
Acest lucru i-a derutat pe alegători și a slăbit și disponibilitatea celor două partide de a coopera. În timp ce ambele partide mari au obținut rezultate mai slabe la alegerile parlamentare, AUR și-a dublat susținerea de care se bucura anterior și a devenit o forță parlamentară de aproximativ 20%.
După victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur, urmată de anularea alegerilor prezidențiale, foștii parteneri s-au reunit din nou, însă, potrivit lui Kelemen, politica greu de urmărit din exterior, de tipul „suntem împreună, nu suntem împreună”, a adâncit și mai mult neîncrederea.
Kelemen Hunor a spus că atunci când Ilie Bolojan a devenit prim-ministru în iunie 2025, social-democrații au încercat din nou să impună practica potrivit căreia, în calitate de partid mai mare, nicio decizie nu poate fi luată fără ei, însă Bolojan era un lider cu un profil diferit, astfel că au apărut conflicte permanente. Deși ruptura a avut loc abia în aprilie, Kelemen consideră că încă din decembrie era evident că această colaborare nu mai putea fi menținută. Președintele UDMR a considerat că PSD s-a grăbit să răstoarne guvernul și nu s-a pregătit pentru ceea ce urma după aceea.
În opinia lui Kelemen Hunor, după căderea guvernului Bolojan, PSD ar fi trebuit să își asume guvernarea, chiar și sub forma unui guvern minoritar. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, ar fi putut fi evitată criza de peste o sută de zile, ale cărei consecințe pe termen mediu și lung nici măcar nu pot fi evaluate deocamdată. Potrivit lui Kelemen, incapacitatea prelungită de a guverna transmite mesajul că clasa politică aleasă în 2024 nu este capabilă să facă instituțiile democratice să funcționeze, iar acest lucru subminează profund încrederea oamenilor. El a subliniat că motivul direct al destrămării coaliției a fost neîncrederea reciprocă.
Kelemen: Nicușor Dan este răbdător, dar 31 de voturi înseamnă doar 31 de voturi
În ceea ce privește consultările dintre liderii partidelor, Kelemen a spus că întâlnirile comune sunt inițiate de șeful statului de la căderea guvernului. Părțile discută și separat între ele, însă rămășițele fostei coaliții se mai consultă organizat doar într-o măsură foarte redusă. La Palatul Cotroceni, discuțiile se desfășoară, în opinia sa, într-un ton mult mai decent decât cel al mesajelor publice, chiar și atunci când participanții nu sunt de acord. L-a descris pe președintele Nicușor Dan drept un om extrem de răbdător: "s-a întâmplat ca încercările de apropiere a pozițiilor să dureze mai mult de două ore".
Potrivit lui Kelemen, el însuși discută sau se întâlnește săptămânal cu toate părțile implicate, deoarece consideră că prelungirea crizei este extrem de dăunătoare.
UDMR a făcut mai multe propuneri de compromis, deși acestea nu ar fi reprezentat o garanție că următorul cabinet va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. Inițiativele nu au avut succes până acum, iar capacitatea UDMR de a-și impune interesele are o limită clară: formațiunea are 31 de voturi în Parlament. Președintele UDMR consideră că actuala criză are atât cauze structurale, cât și cauze legate de persoane.
Sistemul constituțional și instituțional românesc este într-adevăr problematic, însă modificarea acestuia este imposibilă în actualul context parlamentar: pentru modificarea Constituției ar fi nevoie de o majoritate de două treimi, în timp ce partidele nu reușesc nici măcar să asigure cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului.
Potrivit lui Kelemen, liderii PSD și PNL s-au jignit profund reciproc și au distrus aproape în totalitate încrederea dintre ei. Pornind de aici, UDMR a propus o soluție în mai multe etape: mai întâi ar trebui învestit un guvern care să rezolve cele mai urgente probleme până la sfârșitul lui 2026 sau începutul lui 2027 și să pregătească bugetul pentru anul următor, iar ulterior ar putea avea loc o schimbare.
Desemnare în septembrie, guvern minoritar și pericolul AUR
Kelemen Hunor este convins că următorul cabinet va fi un guvern minoritar, iar alegerile anticipate trebuie evitate. Potrivit declarațiilor sale, Nicușor Dan a indicat că va desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru la începutul lunii septembrie, fără să dezvăluie însă pe cine va alege. Șeful statului așteaptă deocamdată ca una dintre tabere să prezinte cele 233 de voturi necesare pentru învestirea guvernului, însă niciuna dintre ele nu este capabilă să le obțină. Kelemen consideră, prin urmare, că președintele va trebui în cele din urmă să își asume un risc: "poate alege dintre cei doi candidați cunoscuți, dar poate invita și o a treia persoană să formeze guvernul. El se așteaptă ca o nouă încercare de formare a guvernului să poată obține deja sprijinul Parlamentului, iar apoi să se decidă de la caz la caz în ce chestiuni poate fi susținut cabinetul minoritar".
UDMR nu este interesată de alegeri anticipate. Kelemen a ilustrat acest lucru printr-o zicală țărănească: „Necazul tot vine, nu trebuie să-i ieși în întâmpinare.” În opinia sa, dacă nu poate fi găsită o soluție stabilă pentru doi sau doi ani și jumătate, atunci trebuie mers înainte în etape mai scurte.
Între timp, cel mai mare câștigător al amânării este AUR. Potrivit lui Kelemen, partidul a crescut de la 20% la un interval de 30–40%, fără să fie nevoit, practic, să facă nimic; el estimează deja că susținerea sa a depășit 35%. Dacă AUR se clasează pe primul loc în 2028, șeful statului cu greu va putea evita să îi încredințeze formarea guvernului. În caz contrar, tocmai partidele care acum nu reușesc să ajungă la un acord nici măcar pentru învestirea unui cabinet interimar ar trebui să se unească împotriva sa. Kelemen a numit aceasta cel mai mare risc politic al crizei actuale.
