Preşedintele Traian Băsescu a refuzat, miercuri, să promulge legea ANI şi a retrimis proiectul la Parlament solicitând legislativului reexaminarea acesteia. Şeful statului propune ca termenul pentru care ANI verifică persoanele care părăsesc funcţiile publice să fie de trei ani, aşa cum prevedea legea anterioară, şi nu de un an. Şeful statului mai cere ca demnitarii să declare dacă şi soţul, copiii majori sau părinţii sau socrii lor au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.
"Cât priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, apreciem că ele ar trebui să rămână publice", se mai arată în comunicat.
Controversata lege, criticată atât de societatea civilă, cât şi pe plan internaţional, transformă ANI într-o instituţie ineficientă. Bijuterii şi obiecte de artă trecute la secret, prezumţia de rea-credinţă pentru cei care sesizează autorităţile cu privire la posibile falsuri în declaraţii de avere comisii de demnitari, desfiinţarea comisiilor de verificare pe care ANI le avea pe lângă completele de judecată sunt doar câteva din piedicile puse cu bună ştiinţă de către parlamentari activităţii acestei Agenţii.
Totodată, persoanele care candidează la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu mai sunt obligate să îşi depună declaraţiile de avere şi interese în calitatea de candidaţi, ci doar după câştigarea mandatului.
Parlamentarii au eliminat din textul legii venit de la Guvern toate prevederile referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curţile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate. În varianta adoptată de deputaţi se menţiona că pe lângă fiecare curte de apel va funcţiona o comisie de cercetare a averilor, denumită comisiei de cercetare, alcătuită din doi judecători de la curtea de apel, desemnaţi de preşedintele acesteia şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă curtea de apel, desemnat de prim-procurorul acestui parchet.
Comisia de cercetare ar fi urmat să hotărască, cu majoritate de voturi, în cel mult trei luni de la data sesizării, pronunţând o ordonanţă motivată, prin care să dispună trimiterea cauzei spre soluţionare curţii de apel în raza căreia domiciliază persoana a cărei avere este supusă controlului, dacă se constată, pe baza probelor administrate, că dobândirea unei cote-părţi din aceasta sau a anumitor bunuri determinate nu are caracter licit sau clasarea cauzei, când constată că provenienţa bunurilor este justificată.
Ştire în curs de actualizare.
Antena3.ro
