x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Fii alături de noi!

Rejudecarea procesului "Ceauşescu", după 25 de ani, la Antena 3

de D.D.   •   31 Dec 2014   •   00:28
Rejudecarea procesului "Ceauşescu", după 25 de ani, la Antena 3 407
Foto: Agerpres
Nu suntem Marea Adunare Naţională, însă a trebuit să facem acest exerciţiu: să rejudecăm procesul lui Nicolae Ceauşescu. A fost un exerciţiu necesar, pentru că istoria nu iartă. Şi a trebuit să ne reamintim acea perioadă pentru ca ea să nu se mai întoarcă,.

Antena 3 a propus, la 25 de ani de la Revoluţie, rejudecarea unei epoci despre care se spunea că este de aur, dar despre care, cei care au trăit-o spun exact opusul.

Avocaţii Lucian Bolcaş şi Sergiu Andon, având rolul de judecători în reeditarea procesului cuplului Ceauşescu, marţi seară, în ediţia specială moderată de Dana Grecu, au vorbit la Antena 3 despre acuzatiile pentru care ar fi trebuit judecat Nicolae Ceauşescu şi ce condamnare ar fi meritat.

"Ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 nu a fost un proces, nici măcar o mascaradă de proces. A fost ceva care sfidează orice idee de justiţie şi idee de drept. De aceeea e necesară dezbaterea de astăzi", a spus Lucian Bolcaş.

Iată care au fost capetele de acuzare a lui Nicolae Ceauşescu în Decembrie `89, în procesul de la Târgovişte:

"Eu nu apăr astăzi un sistem, ori un om. Eu apăr dreptul poporului român de a şti adevărul istoric", a spus Doru Viorel Ursu, fost preşedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti în 1989, care a acceptat rolul avocatului Apărării în rejudecarea procesului lui Nicolae Ceauşescu, marţi seară, în ediţia specială moderată de Dana Grecu, la Antena 3.

România, o ţară înfometată

La porţie. Aşa se vindeau alimentele în ultima decadă a comunismului. Românii formau cozi nesfârşie încă din timpul nopţii pentru a prinde o bucată de pâine sau o halcă de carne. După calculele comuniştilor, pentru o persoană era de ajuns o jumătate de pâine. Dar oamenii erau umiliţi chiar şi pentru o sticlă de lapte sau un ou. Lumina, butelia sau căldura se dădeau şi ele cu raţia. Oamenii îşi căutau cunoştinţe vitale: pe cineva care să lucreze la abator, la alimentară, la Peco sau la butelii. Aşa puteau face rost, pe sub mână, de tot ce i-ar fi costat nopţi la cozi şi încăierări pentru obţinerea unui loc la rând.

"Problema României în perioada aceea nu era că nu aveam sau că se ducea totul la export, ci că se crease o piaţă neagră, paralelă, înfiorătoare, mult mai puternică decât cea de acum. Totul se dădea pe pile şi relaţii", a comentat Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, martor în rejudecarea procesului lui Nicolae Ceauşescu


Agricultura, recoltă de minciuni

Agricultura a fost mândria noastră până în 1989. Producţiile raportate pe vremea lui Ceauşescu ajungeau să depăşească, în cifre, chiar şi recordurile mondiale. României i se mai spunea "grânarul Europei", iar cea mai mare parte din recolta de calitate a tării ajungea la export. Cel puţin aşa arătau rapoartele oficiale.

Ceauşescu a demolat istoria

Biserici, statui sau clădiri simbol. Cu toate au căzut în faţa comunismului. Trebuiau să facă loc noilor cartiere din oraşe sau chiar fabricilor şi uzinelor. Se estimează că 40.000 de construcţii - locuinţe, edificii administrative, monumente de artă şi cultură, mânăstiri şi biserici au dispărut din dorinţa de sistematizare şi de a uniformiza arhitectura de la oraş.

Sfârşitul anilor `70 a fost pentru Bucureşti începutul unei sistematizări menite să-l transforme radical, să-l modernizeze, după cum spunea chiar Nicolae Ceauşescu. Ruinele rămase în urma cutremurului din 1977 au fost pretextul perfect pentru a pune la pământ clădirile vechi. Au lăsat locul cartierelor de blocuri muncitoreşti sau construcţiilor impozante cum ar fi Casa Poporului. Nu au scăpat nici bisericile din Bucureşti. Unele au căzut pradă buldozerelor, iar altele au fost ascunse între blocuri.

Datoria externă, obsesia lui Ceauşescu

România nu mai plăteşte tribut nimănui. Au fost cuvintele cu care Nicolae Ceauşescu a anunţat că datoria externă a ţării a fost achitată complet, la finalul lunii martie 1989. Ceauşescu lichida astfel credite de zeci de miliarde de dolari, însă cu preţul suferinţei poporului.

Pentru a face economie, dictatorul a impus sistemul de raţionalizare. De la alimente, până la benzină, totul se cumpăra pe cartelă şi cu porţia. Economie s-a făcut şi la căldură şi energie electrică. Populaţia era înfometată, în timp ce toată producţia agricolă şi industrială se ducea la export.

Iată ce spunea Nicolae Ceauşescu despre capitalism într-o cuvântare celebră:

Decretul care a transformat femeile în instrumente fără control asupra propriului corp

1 octombrie 1966. Atunci a început totul. Nicolae Ceauşescu semna decretul 770 prin care interzicea avorturile. Actul mai prevedea ca femeile până în 40 de ani, fără afecţiuni fizice sau psihice severe, să aibă cel puţin patru copii. Teoretic, legea era menită să elimine prostituţia şi "libertinajul" din România, dar, să şi nască oameni noi, comunişti puri, adevăraţi exponenţi ai Epocii de Aur.

Canalul Dunăre - Marea Neagră, un proiect economic util realizat cu preţul a mii de vieţi

 
 



 
O epocală construcţie, realizată de strălucitul arhitect al ţării, Nicoale Ceauşescu. Aşa a fost prezenzat, în 1984, Canalul Dunăre - Marea Neagră. Magistrala Albastră care leagă Marea Neagră de Marea Nordului s-a dovedit a fi un proiect economic util. Sute de milioane de tone de marfă sunt transportate anual pe acest canal. Nu la fel de eficientă a fost şi construirea lui. Magistrala Albastră a fost realizată cu un eforturi financiare importante şi cu preţul a mii de vieţi de deţinuţi politici.

Metroul, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România

Cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România este de departe metroul din Capitală. Construit în urmă cu mai bine de 3 decenii, metroul din Bucureşti a reprezentat o realizare importantă în timpul regimului comunist. A însemnat şi un succes al procesului de industrializare. Însă proiectul metroului a fost desenat după preferinţele dicatorului şi nu după nevoile bucureştenilor. Chiar şi aşa, astăzi metroul rămâne cel mai rapid mijloc de transport al Capitalei.

Securitatea, arma criminală a lui Ceauşescu

În urma rapoartelor ofiţerilor serviciului de informaţii din perioada comunistă, peste două milioane de români au ajuns în închisorile de exterminare şi lagăre. Microfoane montate în case, corespondenţă monitorizată, informatori ascunşi în rândul membrilor familiei, colegilor, erau doar câteva dintre formele de control ale Securităţii. Iar cei care încălcau regulile erau arestaţi. Securitatea avea un singur rol: de a asigura supunerea poporului în faţa sistem.

Sportul, mijloc de propagandă în timpul regimului comunist

Dorinţa lui Ceauşescu de a fi văzut ca un lider politic important, cu influenţă pe scena internaţională, l-a determinat să aibă constant accese de frondă faţă de politica Moscovei. Aşa s-a întâmplat şi în 1984 când, în ciuda boicotului URSS şi a celorlate state comuniste din estul Europei, România a participat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, spre furia Moscovei.

Momentul în care Ceauşescu a condamnat invazia sovietică în Cehoslovacia


Bucureşti, 21 august 1968, puţin după miezul nopţii. Un mesager din partea Ambasadei URSS din România aducea în clădirea Comitetului Central al PCR o notă din partea sovieticilor: trupele ţărilor comuniste, membre ale Tratatului de la Varşovia, invadaseră Cehoslovacia. În acea zi, Ceauşescu a făcut "mutarea vieţii sale": de la balconul Comitetului Central, a condamnat vehement invazia condusă de sovietici, câştigând simpatia Occidentului. A fost primul şi ultimul moment în care s-a bucurat de încrederea poporului său.

Ceauşeştii au făcut peste 200 de vizite oficiale, în ţări de pe toate continentele

Obsesia lui Nicolae Ceauşescu de a primi un premiu Nobel pentru Pace a transformat propagarea păcii mondiale într-o adevărată politică de stat. Între 1965 şi 1987, Ceauşeştii au făcut peste 200 de vizite oficiale, în ţări de pe toate continentele. Poarta spre Vest a deschis-o, însă, prin condamnarea invaziei Cehoslovaciei de către sovietici. După acest moment, Ceauşescu a fost primit de Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii cu onoruri şi a luat micul dejun pe peluza verde din fața Casei Albe.

Arta în slujba comunismului


Vizitele in Republica Populara Chineza sau in Coreea de Nord l-au făcut pe Ceauşescu să îşi dorească o schimbare în artă. Din acel moment, scriitorii, regizorii, scenografii, artiştii plastici au fost nevoiţi să îşi aleagă altfel subiectele, contribuind la crearea omului nou. A fost momentul în care este posibil ca multe capodopere să fi murit inainte de a se naşte.

Ceauşescu a vândut cetăţeni români

Ceauşescu era avid după valută. Nu irosea nicio oportunitate pentru a face bani, chiar dacă metodele nu erau cele mai curate. Una dintre cele mai bănoase afaceri pe care le-a făcut România, chiar înainte ca Nicolae Ceauşescu să preia puterea a reprezentat-o vânzarea saşilor şi a evreilor. Istoricii spun că, într-un sfert de secol, aproape 400.000 de mii de saşi transilvăneni şi evrei au primit dreptul de a pleca din România, dar numai după ce Germania şi Israel au plătit sume imense pentru fiecare cetăţean în parte.

Sentinţa:

















sati