Până să primească organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă, oraşul Soci era cunoscut pentru faptul că elita sovietică îşi petrecea aici vacanţele la mare. Ambiţia lui Vladimir Putin de a readuce Rusia în prim-plan a transformat însă staţiunea de la malul Mării Negre într-una a sporturilor de iarnă. Pentru acest lucru, liderul de la Kremlin nu s-a uitat la bani. Iniţial, bugetul Jocurilor trebuia să fie de 8,5 miliarde de dolari. La final, s-au cheltuit aproximativ 50 de miliarde, ceea ce face ca Olimpiada de iarnă care debutează oficial astăzi să fie cea mai scumpă din istorie.
De altfel, Putin a fost lăudat pentru rolul determinant pe care l-a avut în organizarea acestor Jocuri Olimpice chiar de preşedintele CIO, Thomas Bach: „Eu cred că fără implicarea dumneavoastră personală, toate acestea nu ar fi fost posibile. Aţi făcut tot ce trebuia pentru sportivii care vor participa la Jocurile Olimpice. V-aţi îndeplinit toate promisiunile făcute în faţa Comitetului Internaţional Olimpic în urmă cu şapte ani, atunci când Soci a fost desemnat de CIO să organizeze Jocurile”.
Putin a făcut din organizarea Jocurilor Olimpice o chestiune de prestigiu personal. Totul trebuie să fie perfect la prima Olimpiadă organizată de Rusia după cea de vară din 1980, care a avut loc la Moscova. Era epoca Războiului Rece, iar acest lucru s-a reflectat printr-un boicot important, inclusiv al Statelor Unite, în urma intervenţiei Uniunii Sovietice în Afganistan. Acum nu va mai fi cazul, chiar dacă unii lideri importanţi ai lumii au anunţat că nu vor fi prezenţi la ceremonia de deschidere, în semn de protest faţă de legislaţia anti-gay a Kremlinului sau faţă de ceea ce unii consideră nerespectarea drepturilor omului.
Printre cei care au refuzat invitaţiile de a lua parte la deschiderea Jocurilor Olimpice se numără preşedintele american Barack Obama, premierul britanic David Cameron, preşedintele francez Francois Hollande sau preşesintele german Joachim Gauck. Cu toate acestea, gazdele nu par să fie deranjate de aceste absenţe. „Poate că unii oameni nu vor veni, dar fiecare şef de stat are planurile sale, viziunile sale. Dar, în orice caz, Jocurile Olimpice sunt despre sportivi, asupra lor trebuie să ne concetrăm”, a declarat ministrul Sporturilor din Rusia, Vitali Mutko.
Şi în acest caz, preşedintele CIO a sărit în apărarea preşedintelui Rusiei. „Am văzut câţiva politicieni a căror contribuţie la o cauză nobilă a fost să refuze o invitaţie pe care nu au primit-o”, i-a ironizat Bach pe celebrii absenţi.
Totuşi, la Soci vor fi prezenţi 70 de şefi de stat din întreaga lume, printre care regele Norvegiei, Harald al V-lea, premierul Erna Solberg sau preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, un număr impresionant, în condiţiile în care, în urmă cu patru ani, la Vancouver, au participat doar 12 şefi de stat.
Vladimir Putin trebuie însă să facă faţă şi opoziţiei din propria ţară. În ajunul ceremoniei de deschidere a Olimpiadei, zeci de activişti au protestat în Moscova, chiar lângă ceasul cu numărătoarea inversă până la startul celui mai aşteptat eveniment sportiv. Protestatarii au cerut eliberarea colegilor reţinuţi în timpul unui miting din 2012 împotriva liderului de la Kremlin. Până la urmă, oamenii au fost luaţi pe sus şi duşi cu autobuzele la secţia de poliţie.
Mai mult decât atât, fostul campion mondial la şah, Garry Kasparov, un cunoscut opozant al lui Putin, consideră că Jocurile Olimpice vor promova dictatura în Rusia şi le-a cerut sportivilor să protesteze. „Participarea la acest eveniment, în special la ceremonia de deschidere, va ajuta dictatura, deoarece este tot ceea ce are nevoie Putin pentru a fi în centrul atenţiei publicului. Vom asista la nişte Jocuri Olimpice care sunt folosite în mod clar pentru promovarea dictaturii”, a declarat Kasparov.
Modul în care o staţiune de lux la malul Mării Negre a devenit o staţiune pentru sporturi de iarnă este remarcabil, mai ales că, la momentul în care Soci a fost desemnat oraşul gazdă al JO, beneficia doar de 10% din infrastructura necesară unui asemenea eveniment. Dar lucrurile sunt departe de a fi în regulă. Primii jurnalişti care au ajuns la Soci au avut parte de surprize neplăcute la hotelurile în care au fost cazaţi, unele construcţii sunt încă neterminate, iar ameninţarea unor posibile atentate teroriste încă există.
După cele două atacuri sinucigaşe produse la sfârşitul lui decembrie la Volgograd, Rusia a luat măsuri de securitate fără precedent. „Misiunea noatră în calitate de organizatori este să garantăm securitatea participanţilor şi a spectatorilor acestei sărbători sportive şi vom face totul în acest sens. Dacă ne vom permite să dăm dovadă de slăbiciune, să ne arătăm teama, vom ajuta teroriştii să îşi atingă obiectivele. Comunitatea internaţională, care lucrează în toate domeniile - umanitar, politic, economic -, cred că trebuie să îşi unească eforturile în lupta împotriva actelor teroriste, a uciderii persoanelor nevinovate”, a declarat Vladimir Putin.
În total, 37.000 de poliţişti şi unităţi ale forţelor terestre vor fi mobilizaţi pentru a garanta securitatea în timpul Jocurilor Olimpice, dispozitivul de securitate pus în aplicare pentru JO, controlat de puternicul Serviciu federal de securitate (FSB), fiind şi mai sever decât cel din timpul Olimpiadei de vară de la Beijing, din 2008. De asemenea, Statele Unite au trimis un batalion de poliţişti la Soci, dar şi două nave de luptă în Marea Neagră. Acestea vor interveni pentru a îi evacua pe americani în caz de pericol şi îi vor ajuta pe ruşi doar dacă aceştia cer ajutor, au explicat oficialii de la Washington.
Pentru prima oară în istoria Jocurilor Olimpice de iarnă, unele dintre competiţii au început cu o zi înaintea ceremoniei de deschidere. Joi au avut loc calificări la snowboard, freestyle - schi acrobatic pe teren accidentat, şi patinaj artistic, proba pe echipe. Ediţia din acest an, la care participă 3.000 de sportivi din 90 de ţări, propune o serie de noi probe în şapte discipline, printre care săriturile cu schiurile la feminin, proba pe echipe la patinaj artistic, dar şi slopestyle şi half-pipe în schiul acrobatic. Dintre sportivi, cu siguranţă ochii tuturor vor fi îndreptaţi asupra biatlonistului norvegian Ole Einar Bjorndalen, care, în cazul în care va obţine o clasare pe podium, va egala recordul conaţionalului său Bjorn Daehlie de 12 medalii la JO de iarnă, rusului Albert Demcenko (sanie) şi japonezului Noriaki Kasai (sărituri cu schiurile), care vor deveni sportivii cu cu cele mai multe participări, şapte, la Olimpiada albă, rusului Evgheni Pluşenko, cu şanse importante de a deveni primul patinator din istorie cu cinci medalii la JO, sau elveţianului Simon Ammann, singurul săritor cu schiurile de patru ori campion olimpic. De asemenea, de un interes deosebit se va bucura turneul masculin de hochei, în care Rusia va încerca să întrerupă hegemonia Canadei (două titluri în precedentele trei ediţii) şi să obţină primul titlu olimpic după cel al Comunităţii Statelor Independente din 1992.
Sportivii vor fi controlaţi atent de Comitetul Internaţional Olimpic, care a anunţat că la Soci va aplica cel mai strict program antidoping din istoria JO de iarnă. „Vor fi efectuate 2.453 de teste în total, dintre care 1.269 înaintea competiţiei", a declarat un ofiail al CIO. În 2010, la Vancouver, s-au efectuat 2.149 de controale. Dintre cele 2.453 de teste, 1.944 vor fi axate pe analizele de urină şi 509 pe cele sanguine. Vor exista, de asemenea, 572 de controale suplimentare de urnă pentru detectarea eritropoietinei. Au fost planificate, totodată, şi 1.184 de teste post-competiţie, axate pe sporturile de „mare risc” şi cele de echipă, precum hocheiul pe gheaţă.
Aproximativ 13.000 de jurnalişti sunt acreditaţi la Jocurile Olimpice de la Soci, cu 3.000 mai mulţi decât la Vancouver în 2010, iar organizatorii au estimat că aproximativ 3 miliarde de telespectatori vor urmări competiţiile olimpice.
Secretul în privinţa ceremoniei de deschidere, programată să înceapă vineri, de la ora 18:00, a fost păstrat cu stricteţe, dar, cel mai probabil, evenimentul va fi centrat pe istoria şi pe cultura Rusiei, cu puternice conotaţii politice şi diplomatice. Potrivit AFP, epopeea rusă a fost împărţită în trei acte: Rusia medievală, Imperiul, apoi secolul XX. Vor fi aduse omagii oraşelor Kostroma, vârf de lance al rezistenţei în faţa invaziilor mongole şi tătare, Sankt Petersburg şi Moscova, lui Petru cel Mare şi avangardei artistice de la debutul secoului XX, ce i-a avut în prim-plan pe Kazmir Malevici şi Serghei Eisenstein. Fără a fi uitate balurile imperiale şi Reconstrucţia. Scenele vor fi prezentate cu ajutorul unor impresionante efecte pirotehnice şi cu figuranţi în costume sclipitoare. Repetiţiile au lăsat să se audă un nivel sonor ridicat. Corurile Armatei Roşii şi-au făcut auzite vocile, iar presa din Rusia a anunţat prezenţa pianistului Denis Maţuev, violonistului Iuri Başmet şi grupului preferat al lui Vladimir Putin, Lube.
