"A reînceput calvarul" | Drama victimelor violenţei domestice. Eşecul brăţărilor electronice pentru agresori

Avocații şi ONG-urile care apără victimele violenței susţin că femeile agresate sunt insuficient informate şi nu ştiu să ceară această formă de protecţie, iar din comoditate poliţiştii nu se grăbesc să le ajute pentru că instalarea brațării durează câteva ore.

De exemplu, Narcisa a obținut câteva ordine de protecţie împotriva fostului soţ, extrem de agresiv. Simplele hârtii nu l-au ţinut însă departe. Disperată, victima s-a chinuit şi a reuşit să îi convingă pe poliţişti să îi instaleze agresorului o brăţară electronică. Deşi în cele 4 luni, cât a durat monitorizarea, bărbatul a încălcat de două ori restricţiile, oamenii legii i-au scos brăţara.

 "A reînceput calvarul. Am obținut un nou ordin de protecţie, prin care am specificat clar că îmi doresc acea brațară pentru a-mi fi mai uşor să demonstrez că acest om nu mă lasă efectiv în pace, dar bineînțeles că şi pe acesta l-a încălcat şi nici brațară nu i s-a pus", spune Narcisa, victimă a violenței domestice. 

Numărul cazurilor de violență atinge cote alarmante, în România

În primele două luni ale acestui an au fost emise peste 2.000 de ordine de protecţie, dar au fost montate doar 206 brațări electronice. Ceea ce înseamnă că numai 10% dintre agresori sunt monitorizați. Şi anul trecut brațările electronice au stat mai mult în sertarele Poliţiei decât la mâinile sau picioarele agresorilor. Cu toate că 3.600 de persoane din Capitală şi alte 3 judeţe fost agresate, doar 460 de făptași s-au ales cu dispozitive de monitorizare.

Cifrele sunt atât de mici pentru că victimele fie nu ştiu sau se tem să ceară această formă de protecţie. În loc să fie informate şi ghidate de autorități, de multe ori sunt dezinformate.

Recomandare din top articole

Noi detalii din cazul lui Dan Ilie Morega, fostul prefect de Gorj cu șapte dosare penale. Poliţia nu are dispozitive de supraveghere

Sistemul eșuat al brațărilor electronice pentru infractori. Care este explicația

"Sunt foarte multe postări pe reţelele de socializare în care apar fel şi fel de lucruri false, cum ar fi că trebuie să plătești câteva sute de euro dacă strici brațară sau telefonul care ți se oferă ca parte a acestui kit, că ești ascultată de serviciile secrete.  Acestea fie nu știu despre aceste brațări, fie sunt convinse de către poliţişti să nu le accepte pentru că e multă birocrație şi nu au sens, fie le este teamă că trebuie să plătească ceva pentru ele", spune Andreea Rusu, director executiv Centrul FILIA. 

"Victima pur şi simplu refuză aplicarea acestei brățări şi atunci bineînțeles că nu poate fi aplicată. Degeaba îi pui agresorului brațară electronica atât timp cât victima refuză să poate acel dispozitiv", spune şi avocatul Adrian Cuculis.

Emil, care a purtat câteva luni o brațară electronică, povestește că montarea dispozitivului a durat 4 ore, însă acesta nu a fost singurul inconvenient.

Mărturia unui fost deținător de brățară electronică

"Avea o chestie foarte dură. Brățară în sine nu era incomodă, dar capătul acela electronic te bate, te supără. Telefonul acela ba rămâne fără semnal, ba scoate nişte sunete ciudate, te scoală din somn de două, trei ori pe noapte", spune Emil, fost deținător de brațară electronică

Pentru victimele terorizate de agresori, acest sistem aduce liniște şi siguranţa că, în cazul în care vor fi atacate, poliţia va interveni imediat. În Spania, efectele brațărilor electronice se văd deja. În ultimii 10 ani, nicio femeie nu a fost ucisă de vreun agresor monitorizat electronic.