Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 784. Secretarul general al NATO: "Trimiteţi mai mult Ucrainei!"

Război în Ucraina, ziua 784. Secretarul general al NATO: "Trimiteţi mai mult Ucrainei!"

Război în Ucraina, ziua 784. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, le-a cerut miercuri ţărilor Alianţei să furnizeze Ucrainei, cât mai rapid posibil, resursele militare de care aceasta are nevoie, chiar dacă astfel îşi diminuează şi mai mult propriile rezerve.

Război în Ucraina, ziua 784. Secretarul general al NATO: "Trimiteţi mai mult Ucrainei!"
Sursa foto: Hepta
de Redacția Antena 3 CNN    |    17 Apr 2024   •   22:18

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Rusia bombardează din nou regiunea Herson. Un bărbat a fost rănit
  • 14 morți și 60 de răniți în urma atacului de la Cernihiv
  • Secretarul general al NATO: "Trimiteţi mai mult Ucrainei!"
  • Volodimir Zelenski cere mai multe sisteme de apărare aeriană după atacul de la Cernihiv
  • Mii de copii din regiunea rusă Belgorod au fost evacuați
  • Forțele ruse încearcă să cucerească Ceasiv Iar, pentru a-și intensifica ofensiva în regiunea Donețk
  • Atacul de la Cernihiv. Numărul victimelor a crescut foarte mult. Ucrainenii cer ajutorul aliaților
  • Ucraina va cere NATO același nivel de asistență de care beneficiază Israelul
  • Klaus Iohannis, discuție cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, despre sprijinul pentru Ucraina
  • Atac cu rachete asupra unui oraș din nordul Ucrainei. Cel puțin patru oameni au murit
  • 20 de țări vor cumpăra 500.000 de obuze pentru Ucraina
  • Explozii la un aerodrom militar din Crimeea
  • Volodimir Zelenski: China ne poate ajuta să obţinem pacea justă
  • Scholz îi cere lui Xi să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin
  • Klaus Iohannis,discuție telefonică cu șeful NATO despre situația de securitate din Ucraina și Marea Neagră
  • Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a votat în unanimitate transferul activelor ruseşti îngheţate către Ucraina
  • Statul Major General: Rusia a pierdut 455.340 de soldaţi în Ucraina din 24 februarie 2022
  • Raport oficial CSAT, despre agenda spionajul rus în România

Update 22.12 Rusia bombardează din nou regiunea Herson. Un bărbat a fost rănit

Armata rusă a bombardat miercuri seară orașul Berislav din regiunea Herson, iar în urma atacului un bărbat de 67 de ani a fost rănit, au anunțat autoritățile locale.

Potrivit autorităților ucrainene, ruții au lansat două bombe aeriene ghidate spre oraș. În urma bombardamentelor, o clădirea administrativă a fost avariată, iar un localnic de 67 de ani a ajuns la spital.

Update 20.53 14 morți și 60 de răniți în urma atacului de la Cernihiv

În ultimele 24 de ore, un triplu atac rusesc cu rachete, în nordul Ucrainei, s-a soldat cu cel puțin 14 morți și 60 răniți, la Cernihiv.

Președintele Volodimir Zelenschi a anunțat că armata ucraineană nu a putut să împiedice atacul rușilor din cauza lipsei mijloacelor de apărare aeriană, în urma epuizării ajutorului miliar din Occident.

Lipsa rachetelor și munițiilor aduc Ucraina în cel mai critic moment al apărării sale. Se vorbește despre o înaintare foarte periculoasă a Rusiei peste linia frontului. Invadatorii Moscovei trag peste 20.000 de proiectile zilnic, în timp ce Ucraina abia poate trage 5.000 și numărul este în scădere.

Update 19.48 Secretarul general al NATO: "Trimiteţi mai mult Ucrainei!"

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, le-a cerut miercuri ţărilor Alianţei să furnizeze Ucrainei, cât mai rapid posibil, resursele militare de care aceasta are nevoie, chiar dacă astfel îşi diminuează şi mai mult propriile rezerve.

"Dacă aliaţii se confruntă cu alegerea între îndeplinirea obiectivelor de capacitate ale NATO şi oferirea de mai mult ajutor Ucrainei, mesajul meu este clar: trimiteţi mai mult Ucrainei!. Situaţia pe câmpul de luptă continuă să fie foarte dificilă”, a spus Jens Stoltenberg, după o întâlnire cu premierii din Olanda, Mark Rutte, Danemarca, Mette Frederiksen, şi Cehia, Petr Fiala.

Stoltenberg a confirmat că vineri va avea loc o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, solicitată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, la care vor participa acesta din urmă şi miniştrii Apărării din statele NATO pentru a "aborda necesităţile cele mai urgente de sprijin pentru Ucraina”, în special apărarea antiaeriană şi muniţia pentru artilerie.

Danemarca a anunţat un nou pachet semnificativ de ajutor militar pentru Ucraina, Olanda a confirmat suplimentarea cu încă patru miliarde de euro a ajutorului de acest tip pe care-l oferă Kievului, iar Republica Cehă se ocupă în continuare de iniţiativa de a achiziţiona din afara UE circa 800.000 de obuze destinate Ucrainei, a subliniat Stoltenberg.

Aceste trei ţări s-ar putea alătura unei iniţiative anunţate mai devreme de Germania pentru a livra cât mai rapid posibil noi mijloace de apărare antiaeriană Ucrainei, intrată în criză de resurse la acest capitol, a declarat premierul Rutte, potrivit Reuters.

Update 17.26 Volodimir Zelenski cere mai multe sisteme de apărare aeriană după atacul de la Cernihiv

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că atacul mortal de la Cernihiv nu ar fi avut loc "dacă Ucraina ar fi primit un număr suficient de sisteme de apărare aeriană".

În cadrul unei postări pe platforma X, liderul ucrainean face apel la aliaţii occidentali pentru a primi sisteme de apărare aeriană. "Determinarea ucraineană este suficientă. Trebuie să existe o determinare e la fel de suficientă din partea partenerilor noştri şi, ca urmare, un sprijin suficient.", a scris acesta pe X.

Update 16.18 Mii de copii din regiunea rusă Belgorod au fost evacuați

Guvernatorul Regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat sosirea unor noi grupuri de copii într-o serie de regiuni rusești, relatează agenția rusă de presă Interfax.

"Ieri, 500 dintre copiii noștri au sosit în Crimeea, Ryazan, Kaluga, Osetia de Nord-Alania. Până în prezent, peste 13.000 de copii sunt în aproape 40 de regiuni”, a declarat astăzi șeful regiunii pe pagina sa VKontakte. Teritoriul regiunii Belgorod, inclusiv centrul regional, a fost supus atacurilor intense din partea ucraineană din 12 martie. Sunt morți și răniți.

Locuitorii din zonele afectate de atacuri au fost evacuați în centre de cazare temporare. Din motive de siguranță, copiii sunt duși în alte regiuni ale Federației Ruse. Inițial, se planificase plasarea a aproximativ 9,500 de copii din Belgorod în alte regiuni.

Update 15:10 Forțele ruse încearcă să cucerească Ceasiv Iar, pentru a-și intensifica ofensiva în regiunea Donețk.

Forţele ruse au reuşit să pătrundă într-unul dintre cartierele din localitatea strategică Ceasiv Iar, de care se apropie şi trupele ruse dinspre sud-est şi nord-est, potrivit ultimului buletin zilnic privind evoluţia războiului al Centrului pentru strategii de apărare de la Kiev, citat de EFE.

Rusia utilizează zilnic între 20 şi 30 de bombe aeriene ghidate cu planare în această zonă a frontului, potrivit think tank-ului ucrainean. Această tactică menită să distrugă apărarea ucraineană aminteşte de cea folosită de Rusia în oraşul Avdiivka, acum ocupat de trupele Moscovei.

"Forţele ruse au avansat 300 de metri în microdistrictul Kanal din Ceasiv Iar”, se arată în ultima ediţie a buletinului, datată marţi seara, care menţionează, de asemenea, progrese ruse în apropiere de Bogdanivka (la nord-est de Ceasiv Iar) şi Ivanivske (sud-est).

Situat la peste 12 km vest de Bahmutul ocupat în regiunea Doneţk (est), Ceasiv Iar avea o populaţie de aproximativ 12.000 de locuitori înainte de război şi este aşezarea situată la cea mai mare altitudine din zonă, ceea ce conferă trupelor care o controlează un avantaj faţă de inamic.

Oraşul este, de asemenea, un nod de transport a cărui cucerire i-ar plasa pe ruşi într-o poziţie favorabilă pentru a cuceri Kostiantinivka, una dintre marile aglomerări urbane aflate încă în mâinile ucrainenilor în regiunea Doneţk, parţial ocupată de forţele ruse.

Kostiantinivka este conectată prin autostrada H20 – care trece de la nord la sud prin Doneţk – de oraşele Sloviansk şi Kramatorsk, controlate de Kiev, care aveau peste 100.000 de locuitori înainte de război şi care sunt două dintre principalele ţinte ale Rusiei în regiune.

Update 14:00 Atacul de la Cernihiv. Numărul victimelor a crescut foarte mult. Ucrainenii cer ajutorul aliaților.

Numărul victimelor atacului cu rachete asupra orașului ucrainean Cernihiv a crescut foarte mult în câteva ore. Dacă inițial se vorbea despre patru decese și mai mulți răniți, ulterior s-a ajuns la cel puțin 13 morți și peste 60 de răniți. Ucrainenii cer ajutorul aliaților.

Numărul morților din atacul rusesc cu rachete asupra orașului din nordul Ucrainei a crescut la 13.

Ministrul de Interne din Ucraina, Ihor Klymenko, a declarat că loviturile aeriene au ucis cel puțin 13 persoane și au rănit peste 60, potrivit Sky News.

Rachetele au lovit patru clădiri cu mai multe etaje, un spital, o unitate de învățământ și zeci de mașini private, a transmis ministrul pe Telegram.

Rușii au utilizat trei rachete de croazieră Iskander, potrivit guvernatorului regional Vyacheslav Chaus. Atacul a avut loc miercuri dimineață. Trei explozii puternice s-au auzit în oraș. Localnicii au fost îndemnați să doneze sânge.

În urma atacului, ucrainenii au cerut aliaților mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că lovitura de la Cernihiv nu s-ar fi produs "dacă Ucraina ar fi primit un număr suficient de sisteme de apărare aeriană”.

"Determinarea ucraineană este suficientă. Trebuie să existe la fel de suficientă determinare din partea partenerilor noștri și, prin urmare, un sprijin suficient", a declarat Zelenski.

Update 13:00 Ucraina va cere NATO același nivel de asistență de care beneficiază Israelul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi seara, în discursul său cotidian către populaţie, că va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie pentru oraşele şi infrastructura ţării din partea aliaţilor Kievului, după ce membri ai alianţei au ajutat Israelul să doboare rachete şi drone lansate de Iran în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează EFE şi DPA.

"Să acordăm aceeaşi valoare tuturor vieţilor. Trebuie să o facem. Trebuie să le protejăm de teroare la acelaşi nivel. Ucraina va solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO pentru a discuta despre apărarea antiaeriană, despre furnizarea de echipamente antiaeriene, de sisteme şi rachete corespunzătoare", a declarat Zelenski.

De la atacul iranian de sâmbătă noapte, cu peste 300 de drone şi rachete care au fost doborâte aproape în întregime de apărarea antiaeriană a Israelului, cu asistenţă din afara teritoriului său naţional din partea SUA, a Marii Britanii şi a Franţei, Zelenski a cerut în mod repetat partenerilor săi să garanteze Ucrainei un nivel similar de protecţie.

Zelenski a subliniat într-unul dintre aceste mesaje că Israelul, ca şi Ucraina, nu face parte din NATO şi a afirmat că membrii NATO ar putea să se implice mai mult în apărarea Ucrainei fără a activa Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice şi fără a intra în război cu Rusia.

"Lucrăm pentru a obţine mai mult ajutor real. Pentru a obţine o egalitate reală în apărarea împotriva terorii", a declarat în discursul său preşedintele ucrainean, adăugând că "dronele Shahed şi rachetele balistice sunt la fel" atunci când sunt folosite împotriva Israelului şi atunci când sunt trase asupra Ucrainei.

"Cum faci diferenţa între vieţile oamenilor, oare oamenii valorează în mod diferit? Nu, preţuim fiecare viaţă", a declarat Zelenski.

Încă de la începutul războiului, Ucraina le-a cerut aliaţilor săi să îi trimită suficiente sisteme antiaeriene pentru a-şi proteja teritoriul şi infrastructura de atacurile aeriene ruseşti. Kievul a primit o parte din ajutorul pe care îl solicită, dar teritoriul ucrainean rămâne vulnerabil la rachetele şi dronele ruseşti.

În acelaşi discurs, Zelenski i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru eforturile sale în căutarea unei soluţii de rezolvare a conflictului în Ucraina.

Vorbind marţi la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, Scholz a subliniat importanţa Chinei pe scena mondială. Fiind un aliat-cheie al Rusiei, Xi este văzut ca având influenţă asupra preşedintelui rus Vladimir Putin.

"China ne poate ajuta într-adevăr să restaurăm o pace justă pentru Ucraina şi stabilitatea în relaţiile internaţionale", a declarat Zelenski, citat de DPA. Elveţia va găzdui un summit pentru pace la mijlocul lunii iunie, la care a fost invitată China, dar nu şi Rusia.

Nu este încă clar dacă Beijingul, care face presiuni pentru ca Moscova să participe la conferinţa din Elveţia, va participa sau nu.

"Summitul din Elveţia ne va oferi tuturor o şansă reală de a pune cu adevărat în aplicare Carta ONU, obiectivele şi principiile sale", a declarat Zelenski.

Ucraina insistă ca toate forţele ruse să se retragă de pe teritoriul său, dar Rusia a calificat acest lucru drept "nerealist" şi cere Kievului să accepte "situaţia din teren", adică anexarea celor patru regiuni ucrainene, dar controlate încă parţial de Moscova (Doneţk şi Lugansk la est, Herson şi Zaporojie la sud) plus Crimeea, peninsulă ucraineană pe care Moscova a anexat-o ilegal în 2014.

Update 11:10 Klaus Iohannis, discuție cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, despre sprijinul pentru Ucraina.

Președintele României a avut o discuție cu Secretarul General NATO în contextul în care oficialul Alianței pledează pentru schimbarea modului în care este canalizat ajutorul pentru Ucraina.

Mai exact, NATO să preia mai multe responsabilități privind coordonarea echipamentului militar pentru Kiev, iar țările aliate să-și asume acordarea unui ajutor multianual care să sprijine Ucraina.

"Tocmai am avut o discuție substanțială cu secretarul general NATO, axată pe situația de securitate din Ucraina și din zona Mării Negre.

România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua să o facem cu fermitate", se arată în postarea președintelui Klaus Iohannis de pe platforma X.

Update 11:00 Atac cu rachete asupra unui oraș din nordul Ucrainei. Cel puțin patru oameni au murit.

Cel puțin patru oameni au murit în urma unui atac rusesc asupra unui oraș din nordul Ucrainei. Autoritățile locale spun că sunt și mai multe persoane rănite. De asemenea, pagubele sunt importante, anunță ucrainenii.

Atacul a vizat infrastructura civilă, a transmis primarul orașului Cernihiv. Informația a fost confirmată și de guvernatorul regional Vyacheslav Chaus.

"Inamicul a lovit cu trei rachete aproape în centrul orașului. Există victime printre civili și mulți răniți", a spus Chaus, potrivit Reuters.

Membrii serviciilor de urgență intervin la fața locului.

În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene.

Update 10:10 20 de țări vor cumpăra 500.000 de obuze pentru Ucraina

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din afara Europei, relatează France-Presse, potrivit Agerpres.

Cehia a luat iniţiativa unei operaţiuni internaţionale de strângere de fonduri care vizează achiziţionarea de muniţie pentru armata ucraineană, de care duce lipsă în războiul său împotriva Rusiei.

Autotirtățile de la Praga au dat asigurări că au identificat stocuri importante de obuze, pentru un total de aproximativ 800.000 de bucăţi, disponibile pentru cumpărare din afara continentului european.

"Sunt bucuros că în prezent aproximativ douăzeci de ţări s-au alăturat iniţiativei noastre, din Canada până în Polonia, inclusiv Germania şi Olanda”, a declarat premierul ceh în cursul unei vizite la Washington.

"Mulţumită lor, suntem capabili să furnizăm 500.000 de obuze. Cred că vor urma şi alte livrări”, a adăugat Fiala. Prim-ministrul ceh afirmase anterior că primele livrări ar putea avea loc în iunie.

Printre ţările participante la această iniţiativă se numără şi statele baltice, Belgia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Portugalia şi Slovenia.

Update 08:30 Explozii la un aerodrom militar din Crimeea.

Explozii au fost raportate în orașul Djankoi din Crimeea, în apropierea unui aerodrom militar, în primele ore ale zilei de 17 aprilie, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda, citând canale de Telegram afiliate Rusiei.

În urma exploziilor, un incendiu de amploare a izbucnit la aerodrom, potrivit surselor citate și imaginilor apărute în mediul online. Rezidenții locali spun că exploziile au avut loc înainte de a fi dat avertismentul de raid aerian.

Conform informațiilor dintr-o bază de date online de aviație, citate de The Kyiv Independent, baza aeriană Djankoi a Marinei ruse se află în afara orașului, iar regimentul 39 de elicoptere al diviziei 27 de aviație mixtă este staționat acolo.

Regimentul pilotează mai multe elicoptere de atac diferite, inclusiv elicopterul de atac rusesc Ka-52 Alligator, Mi-8, Mi-28N și Mi-35M. Ka-52 Alligator este o variantă actualizată cu două locuri a elicopterului de atac rusesc Ka-50, conceput pentru a distruge ținte terestre blindate și neblindate inamice, tancuri, ținte aeriene de viteză redusă și personal, notează site-ul Airforce Technology.

Update 00:00 Centrala nucleară, cea mai mare din Europa, a fost supusă mai multor atacuri în prima parte a invaziei Rusiei în Ucraina. Forţele ruse controlează instalaţia din martie 2022. AIEA a elaborat un acord pentru a staţiona acolo una dintre echipele sale pentru a monitoriza centrala şi orice daune aduse sistemelor sale.

Grossi a declarat că, în ultimele 10 zile, centrala a suferit mai multe atacuri directe, primele din noiembrie 2022. El nu a precizat cine le-a efectuat.

Atacurile cu drone împotriva Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), din 7 şi 9 aprilie, au făcut parte dintr-o "operaţiune sub steag fals bine planificată de către Federaţia Rusă", a declarat reprezentantul permanent al Ucrainei la Naţiunile Unite, Serghei Kisliţia, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU din 15 aprilie.

Consiliul de Securitate s-a reunit la 15 aprilie pentru a discuta despre siguranţa şi securitatea la centrala din Zaporojie, cea mai mare instalaţie nucleară din Europa. Centrala este ocupată de forţele ruse din 2022, din martie.

În timpul reuniunii, Kisliţia a declarat că vina pentru atacurile şi riscurile sporite de la instalaţie aparţine invaziei şi ocupaţiei ruseşti.

Kisliţia a acuzat Rusia că a lansat o campanie de dezinformare şi propagandă menită să justifice ocuparea ilegală a centralei nucleare de către Moscova.

"Respingem categoric acuzaţiile nebuneşti potrivit cărora Ucraina ar putea provoca un dezastru nuclear", a declarat el.

Război în Ucraina, 16 aprilie 2024 | Volodimir Zelenski anticipează o intensificare a acțiunilor ofensive ale Rusiei în următoarele săptămâni

Război în Ucraina, 15 aprilie 2024 | Ucraina şi Norvegia ajung la un acord de securitate bilateral

Război în Ucraina, 14 aprilie 2024 | Volodimir Zelenski cere un răspuns global ''unit'' la ''teroarea'' Iranului şi Rusiei

Război în Ucraina, 13 aprilie 2024 | Situaţia de pe frontul de Est s-a ''deteriorat considerabil'', susţine comandantul şef al armatei Kievului

Război în Ucraina, 12 aprilie 2024 | Zeci de mii de ruși, militari sau civili, ajutați de organizații internaționale să ajungă în străinătate

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
Datoria neştiută de 7.200 lei pe care fiecare român o are
x close