Bucureşti, 19 septembrie 2012- WWF-România îşi exprimă regretul faţă de incidentul produs la Moroieni, în urma căruia un bărbat şi-a pierdut viaţa şi atrage atenţia asupra faptului că România nu acordă suficientă atenţie modului în care îşi gestionează efectivele de urs şi, în general, biodiversitatea. Deşi România este cea mai bogată ţară din Uniunea Europeană la capitolul biodiversitate, felul în care autorităţile aleg să administreze această resursă extrem de valoroasă este iresponsabil şi bazat pe o gândire pe termen scurt, care nu numai că nu aduce beneficii, ci cauzează pierderi umane şi materiale.
„Doar un miracol a făcut ca până acum să avem atât de puţine cazuri de conflict om-urs. În condiţiile în care România are cea mai mare populaţie de urşi din Europa, dar pe care o gestionează extrem de neglijent, probabilitatea unor incidente grave este foarte ridicată”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.
Faptul că în ultimele zile am asistat la 3 cazuri foarte mediatizate care reflectă braconajul şi conflictul om-urs, arată că ne confruntăm cu o reală problemă, pe care autorităţile trebuie să o gestioneze în mod responsabil. WWF atrage, astfel, atenţia asupra următoarelor probleme de fond:
- România nu acordă suficientă atenţie gestionării biodiversităţii, care este percepută cel mult drept o sursă de venit imediat, prin practicarea vânătorii. În timp ce în alte ţări, animalele sălbatice sunt percepute drept o sursă de venit pe termen lung, prin perceperea de taxe pentru observarea de specii în habitatul lor, România se promovează drept ţara în care vânarea animalelor pentru trofeu se poate realiza foarte uşor;
- Autorităţile nu colectează date reale, din teren, despre populaţiile de urs, comportamentul speciei şi eventuale probleme legate de prezenţa urşilor în apropierea zonelor populate de om. Acest lucru nu numai că împiedică o gestionare corespunzătoare a populaţiilor de urşi, dar pune în pericol comunităţile din preajma zonelor supra-populate de urs;
- Administratorii fondurilor de vânătoare nu acordă suficientă atenţie monitorizării urşilor şi, în general, cunosc foarte puţine date legate de exemplarele de pe raza fondurilor de vânătoare;
- Gestionarea deşeurilor în localităţile situate în apropierea zonelor populate de urs este extrem de defectuasă, ceea ce atrage numeroşi urşi în căutare de hrană şi pune în pericol comunităţile;
- În România se cunosc foarte puţine lucruri despre specia urs, despre comportamentul acesteia şi despre felul în care oamenii trebuie să reacţioneze în cazul prezenţei urşilor.
Urs monitorizat de WWF în Maramureş, braconat în urmă cu două săptămâni
Pe 5 septembrie, WWF mediatiza faptul că unul dintre urşii monitorizaţi prin GPS GSM de către organizaţie în Maramureş a fost găsit mort, pe raza Fondului de Vânătoare Botiza, fond gestionat de o asociaţie înfiinţată recent în acest scop. Verdictul autorităţilor în acest caz a fost braconajul. La acel moment, WWF a atras atenţia asupra faptului că braconajul este o reală ameninţare în România, atât asupra populaţiilor de urs, cât şi asupra cercetării ştiinţifice.
Ursul împuşcat era primul exemplar capturat de către WWF pentru montarea unui colar GPS GSM în cadrul proiectului Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei. Acesta urma să contribuie la urmărirea traseului și identificarea habitatelor favorabile utilizate de urșii din regiune. Acțiunea este coordonată de WWF-Romania- filiala Maramureș și este o premieră pentru regiune, fiind de o importanţă critică pentru cercetarea ştiinţifică la nivel european. Recent, alte două exemplare de urs brun au fost capturate de către specialiştii organizaţiei şi sunt monitorizaţi prin satelit.
Proiectul vizează dezvoltarea și armonizarea unor instrumente pentru gestionarea eficientă a resurselor naturale, pe o suprafață de 270.000 ha, care implică și dezvoltarea durabilă a comunităților, dar și crearea unei rețele de voluntari formată din persoane interesate de conservarea urșilor bruni.
Implementat în perioada 2012-2014, proiectul Graniţe deschise pentru urşi în Carpaţii României şi Ucrainei este finanțat de cãtre Uniunea Europeanã, în cadrul Programului Operaţional Comun de Cooperare Transfrontalierã Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013.
