Conflictul de la Opera Națională din București
Un conflict de amploare a izbucnit după ce Tiberiu Soare a fost numit director general interimar al ONB, pe 4 aprilie. O zi mai târziu, coordonatorul baletului ONB, Johan Kobborg, a anunțat că va demisiona, după ce funcția sa, de director al Baletului Operei, a fost scoasă de pe site-ul instituției. În replică, Soare a spus că respectiva funcție nu exista în organigramă. Ulterior, Tiberiu Soare a fost numit director adjunct, iar postul său de director general interimar a fost preluat de Vlad Conta.
Plecarea lui Kobborg a fost întâmpinată cu manifestații de susținere din partea balerinilor ONB, dar și cu proteste din partea unor angajați ai Operei, care au spus că există discrepanțe mari între salariile angajaților autohtoni și ale colaboratorilor străini.
Aceasta este, pe scurt, una dintre poveștile care au mai aruncat puțin noroi pe România.
Echipa ”În Premieră” a încercat să explice ce s-a întâmplat de fapt la Opera Națională
Johan Kobborg, prim-solist al Baletului Regal Danez şi al celui din Londra, a fost din ianuarie 2014 director artistic al Companiei de Balet al Operei Naţionale Bucureşti.
Până în primăvara anului 2016 lucrurile au părut că merg în direcția bună. Alături de Kobborg venise în România și iubita sa, Alina Cojocaru. Iar Alina Cojocaru este unul dintre cele mai mari nume ale baletului mondial.
Într-o zi, greu de spus când, totul s-a rupt. Colectivul s-a scindat și a început războiul. Scandalul a ajuns în întreaga lume. Presa internațională a reacționat, dar ce se întâmpla în România era greu de înțeles. Cei doi au fost tratați, ca să fim noi eleganți, de-a dreptul mârlănește. Războiul nervilor dintre Kobborg și noua conducere a instituției a durat șase săptămâni. ONB a rămas fără mai mulți dansatori, iar marile companii au decis să retragă sprijinul acordat ONB odată cu venirea lui Kobborg.
Baletul nu moare
Beatrice Rancea, directorul interimar al ONB, spune că a încercat să îi convingă pe cei doi, dar Kobborg ar fi vrut să ocupe fotoliul de director. O imposibilitate legală.
Metodele folosite de Johan Kobborg au fost considerate ”elitiste”, iar dansatorii care nu mai erau la cel mai înalt nivel erau marginalizați. Însă mulți spun că acest lucru se întâmpla cu mult înainte să vină danezul în România.
Până la urmă ar putea fi vorba doar despre tipica invidie românească. Sau nu. Cert este că România a pierdut doi dintre cei mai valoroși oameni ai săi. Însă viața merge mai departe. Baletul nu moare.
