Greii de la putere cu domenii proprii de vacanță. Șmecheri cu munte propriu și stațiune personală

de Mirabela Vasile    |    04 Iul 2020   •   23:30
Greii de la putere cu domenii proprii de vacanță. Șmecheri cu munte propriu și stațiune personală Colaj foto: Hepta Exclusiv

Andreea Sava a prezentat la emisiunea ”Descoperiți” politicienii români care au domenii proprii de vacanță. Haos la munte și la mare în cele mai populare stațiuni. Regulile de distanțare socială în multe cazuri nu se respectă, nici măști nu se prea poartă. Mulți oameni, de fapt, par că au și uitat că există încă restricții în vigoare. 

Poate și din cauza faptului că autoritățile par mai relaxate decât populația. Soluția găsită: să scuze ieșirile proprii în decor și să avertizeze că, dacă va continua creșterea numărului de infectări, se vor impune noi restricții care, desigur, vor limita și vacanțele. 

Gheorghe Flutur, de exemplu, lider-cheie liberal, după ce i-a fost om de bază și lui Băsescu, sigur nu va simți arșița fiindcă are acces nelimitat la un domeniu de vis în care multora le-ar plăcea să se retragă pentru relaxare. Și nu este singurul exemplu. O importantă și superbă parte a României a fost trecută pe persoană fizică de oameni bine orientați și conectați. Și vorbim inclusiv despre adevărate palate, la propriu.

La intrarea în Gura Humorului, pe un plai de o frumusețe rară, Gheorghe Flutur și-a construit o fermă pe 3 mii de metri pătrați.

O vilă cu etaj, o anexă și o magazie pentru lemne, o proprietate unde oricine, cu siguranță, s-ar relaxa fără probleme. Însă Flutur, Zeus de Bucovina cum îi spun cei din presa locală, nu se limitează doar la cei 3.000 de metri pătrați care se găsesc și în declarația de avere. Ferma se află pe un domeniu de vis. 5 hectare de peisaj cum numai în Bucovina găsești, cu iaz cu pești, menajerie cu ponei și cai, crescătorie de rațe și găște, restaurant, foișor cu grătar și loc de joacă. Un complex turistic în stil occidental denumit "Acasă în Bucovina" și care aparține unui apropiat al lui Gheorghe Flutur, Ioan Boca, după cum a recunoscut chiar soția acestuia, când a fost întrebată de jurnaliștii de la Reporter de Iași. Consăteni și prieteni de-o viață, am încheiat citatul. Ioan Boca, însuși, nu este vreun magnat, ci inginer silvic la Control District în Direcția Silvică Suceava și, pe lângă firma Acasă în Bucovina, mai deține și Întreprinderea Individuală Boca Ș. Ioan, despre care tot cei de la Reporter de Iași au dezvăluit că face parte Grupul de Acțiune Locală Confluențe Nordice, o structură compusă din Consiliul Județean Suceava, al cărui șef este Gheorghe Flutur, orașul Gura Humorului, mai multe comune, SRL-uri, asociații și PFA-uri prin care se accesează finanțări europene. Gurile rele din zonă spun că, de fapt, tot complexul ar fi al lui Flutur. 

Flutur spune că nu are decât ce e în declarația de avere iar despre cum s-a reușit construirea complexului să fie întrebat Boca. Celor de la reporter de Iași Boca n-a vrut să le dea nicio explicație. În 2016, însă, spunea că a făcut totul pas cu pas, pornind de la mica sa gospodărie în care creștea animale. Și, angajat la stat fiind, a ajuns la… asta… Gheorghe Flutur se mai poate relaxa și pe cele peste 2,5 hectare, tot în zona Gura Humorului, pe care le-a donat fiicei și fiului său. Fiul, Cristian, are o vilă construită de familia Flutur în 1992, când fiul avea 10 ani, iar fiica, Cristiana, o vilă cumpărată în 1999 dar pe care apoi a vândut-o în 2016. Oricum amândoi copiii stau în București, fiul fiind asistent universitar la Politehnică iar fiica angajat la stat, director în cadrul ANCOM. Iar, dacă se plictisește de Bucovina, Flutur poate oricând să viziteze domeniul din apropierea Transalpina, pe malul lacului Vidra, al colegului de partid, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

75 de hectare în Voineasa, județul Vâlcea, un versant de pădure pe malul lacului Vidra, la doi pași de șoseaua Transalpina și doar 1 km de domeniul schiabil resort Transalpina, construit în mandatul Elenei Udrea, deținute inclusiv conform propriei declarații de avere de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, împreună cu fratele său, George Cîțu. 

Un loc superb unde cei doi frați visează la un complex turistic grandios pentru ski, cu hotel, vile de vacanță, un ștrand plutitor pe lacul Vidra pe care iarna să-l transforme în patinoar, dar și un complex comercial, restaurant, debarcader, tabără de ski, camping, păstrăvărie și un amfiteatru exterior. Un teren evaluat la circa 12 milioane de euro și o retrocedare cu scandal către părinții actualului ministru de Finanțe, despre care Oana Zamfir și Adrian Ursu au dezvăluit, la Exces de Putere, că, în fapt, nici nu trebuia să se refere la această suprafață de pădure ci la o alta, pe un amplasament nici pe departe la fel de ofertant. Pădurea a fost ulterior donată fraților Cîțu doar că retrocedarea este încă în instanță, unde părinții ministrului de Finanțe se judecă fix cu statul, adică Romsilva, care în instanță este reprezentată de… ministerul de Finanțe. Mai precis, prin Direcția Juridică pe care fiul reclamanților, adică ministrul de Finanțe, s-a gândit brusc s-o reorganizeze, ca să nu spună că o desființează, doar că instanța le-a stricat planurile blocând reorganizarea. Probabil că ideea i-a venit lui Cîțu chiar de la Elena Udrea, dacă tot are pădurea lângă pârtia de ski construită în mandatul ei de ministrul al Dezvoltării și Turismului, și care a garantat chiar în fața judecătorilor cu acțiuni și imobile de la stațiunea Băi Boghiș

Milionarul PNL care plimbă miniștrii cu elicopterul și-a "tras" și un munte

Romeo Dunca, nu doar un apropiat al actualului ministru de Interne dar și candidat PNL, anul ăsta, pentru șefia Consiliului Județean Caraș Severin, Vela participând personal la anunțarea candidaturii sale. Important afacerist în domeniul transporturilor, Romeo Dunca este și proprietarul uriașului domeniu schiabil de pe Muntele Mic. Cum spun localnicii: și-a tras un munte întreg, care nu e chiar mic, deși se cheamă așa. Mă rog, nu în proprietare, ci în concesiune, dar tot bine ni se pare. O stațiune în toată puterea cuvântului, unde iarna se schiază iar vara pur și simplu te poți bucura de aer curat. Favorit al presei fiindcă îi plac gesturile excentrice, cum ar fi să ducă un pian cu elicopterul în vârful muntelui pentru un concert de jazz de promovare a stațiunii, milionarul a prins atât de tare gustul turismului încât a ajuns în centrul unui scandal și al unui proces pentru construirea unei cabane turistice în vârf de munte, în mijlocul ariei protejate Sit Natura 2000.

Construită tot cu ajutorul elicopterului, în 2009, la aproape 1.600 de metri altitudine în Masivul Brusturu din munții Țarcu, afaceristul a recunoscut că nu a avut o autorizație de construire ci doar o înțelegere verbală cu primarul de atunci, Dunca spunând că vrea să facă o stațiune care să rivalizeze cu favorita milionarilor lumii, St. Moritz.

Dar politicienii și afaceriștii cu aspirații și prietenii în zona politică nu s-au rezumat, ca interese, doar spre păduri, munți sau domenii schiabile. O țintă au devenit și anumite imobile de-a dreptul istorice care, în orice altă țară, ar fi fost exploatate la maximum de către stat ca muzee pentru atragerea turiștilor dar și promovarea istoriei. Nu și la noi.

Palatul Balcic este la o aruncătură de băț de România, iar bulgarii l-au transformat într-un adevărat furnicar de turiști mândrindu-se peste tot că a fost palatul Reginei Maria la Marea Neagră. Regina Maria a României, desigur… Nu departe, însă, la Mamaia, există Castelul aceleiași Regine Maria. de care, însă, nu a auzit niciun turist și, cu siguranță, nici mulți români sau, oricum, nu ca obiectiv turistic, ci din scandalurile și dezvăluirile din presă despre afacerile care l-au adus în paragina de astăzi. Mult mai mare decât palatul Balcic, cu o suprafață de aproape 5.000 de metri pătrați, 30 de camere, 3 terase, garaj, cafegerie și piscină, Castelul Reginei Maria botezat Kara Dalga, tradus Frumoasa Mantie, se află în mijlocul unui domeniu de poveste: 1,5 hectare în inima stațiunii Mamaia, în imediata vecinătate a esplanadei Cazinoului. Inaugurat pe 22 august 1927, a fost păstrat în stare excelentă inclusiv în regimul comunist, în timpul căruia a fost transformat în restaurant de lux dar a fost conservat intact, inclusiv cu patrimoniul său. După Revoluție, a devenit club de noapte, modificat de mai multe ori, pentru ca în anul 2003, SC Mamaia SA să vândă clădirea pentru aproximativ 150.000 de euro. La suprafața respectivă, și o vilă obișnuită ar fi costat mai mult de atât, nu un castel regal și monument istoric.

Un an mai târziu, a fost vândut și terenul aferent, de către Primăria Constanța, cu 23 de euro metrul pătrat. Contractul de vânzare cumpărare al castelului tocmai a fost anulat, pe 1 iulie, de o sentință a Tribunalului Constanța care a decis ca monumentul istoric să se întoarcă la stat. Sentința, însă, nu este definitivă și este foarte probabil să fie atacată cu recurs. Dacă dai la o parte încrengătura de firme, inclusiv off-shore, și de intermediari, ajungi la tripleta de aur a acelor ani, Cocoș-Petrache-Bittner. Da, acel Dorin Cocoș, fost soț al Elenei Udrea. Radu Mazăre a fost și condamnat pentru tranzacționarea terenului, dar nimeni, niciun procuror nu a mers până la capăt să descâlcească ițele afacerii, să dovedească vreo mită sau să se atingă de fostul soț al Elenei Udrea sau de ceilalți afaceriști grei implicați. Și, cum ziceam, epopeea castelului este departe de final și la fel și paragina în care a fost lăsat. Continuând periplul clădirilor regale, regăsim, lângă București, o altă moșie a reginei Maria ajunsă în proprietatea unui afacerist controversat.

Ministrul care vrea să-și facă stațiune de lux

Conacul Filipescu și moșia regală de la Copăceni, din județul Ilfov, făcută cadou reginei Maria de fostul mareșal al Palatului Regal, Gheorghe Emanuel Filipescu, a ajuns să facă parte din ansamblul imobiliar Green City al afaceristului Dumitru Bucșaru, un apropiat al cuplului Udrea-Cocoș, deci din liga de lux a afaceriștilor regimului Băsescu. Este chiar unul dintre oamenii de afaceri secerați în războiul fratricid din interiorul sistemului declanșat după plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni iar DNA l-a agățat fix cu un dosar legat de complexul Green City. Moșia regală Copăceni a ajuns, în vremea comuniștilor, parte a Întreprinderii Serelor 1 decembrie care producea inclusiv celebrele sucuri Brifcor și Pepsi, și care, după Revoluție, s-a transformat în Serele Comaico. Încep retrocedările, Comaico își restrânge activitatea, ușor dar sigur ajunge în sapă de lemn și așa, în 1997, ajunge și Dumitru Bucșaru să cumpere mai multe suprafețe de teren pentru ca, în 2006, să cumpere societatea cu totul. Per total: în jur de 17 milioane de euro pentru 120 de hectare de teren dar și diverse clădiri, inclusiv conacul monument istoric Filipescu, toate aflate în coasta capitalei. Ansamblul Green City a intrat în insolvență, iar Dumitru Bucșaru cică s-a apucat de scris pe la DNA și asta l-a salvat o vreme de probleme. Pentru români, însă, și potențialii turiști străini, Conacul Filipescu rămâne necunoscut și nici măcar o inscripție nu aduce aminte de amprenta sa regală.

Parteneri
x close