S-au făcut primele rețineri după perchezițiile de amploare la una dintre cele mai mari rețele de contrabandă cu produse petroliere care ar fi funcționat în România. Fostul director comercial al Oil Terminal, Gabriel Daraban, a fost reținut de procurorii DIICOT, după mai multe ore de audieri.
Anchetatorii vorbesc despre un prejudiciu de zeci de milioane de euro și o schemă prin care peste 66.000 de tone de motorină ar fi fost scoase și comercializate ilegal prin Portul Constanța, cu ajutorul a două companii din Malta și Elveția.
În dosar ar fi implicați și funcționari publici, inspectori vamali și angajați ANAF.
DIICOT a venit cu o precizare joi în acest caz, subliniind „că din probele administrate până în prezent nu a rezultat faptul că produsul accizabil (motorina) ar proveni de la distribuitori localizați în Federația Rusă”. „Cauza instrumentată de către DIICOT vizează cu precădere eludarea obligațiilor fiscale (plata TVA și a accizelor) de către societățile comerciale implicate în circuitul infracțional”, potrivit DIICOT.
Procurorii DIICOT și polițiștii de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate au făcut joi 46 de percheziții în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținerea ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu.
Potrivit anchetatorilor, gruparea a fost înființată în 2023 de patru persoane, cărora li s-au alăturat ulterior și alți membri. Scopul ei era să evite plata taxelor datorate statului din comerțul cu produse petroliere. Liderul grupării controla mai multe firme prin administratori puși doar formal în funcție. Ceilalți membri aveau sarcini precise: aprovizionarea, circuitele comerciale, banii, documentele și contabilitatea.
Între firma care furniza motorina și cea care o vindea clienților finali a fost introdusă artificial o societate aflată în insolvență. Aceasta a emis facturi pentru livrări de motorină care nu au avut loc, iar firma beneficiară le-a folosit pentru a deduce ilegal TVA. Între decembrie 2023 și august 2025 au fost înregistrate peste 340 de astfel de facturi, în valoare de peste 208 milioane de lei. Prejudiciul estimat din TVA este de aproximativ 33,3 milioane de lei.
Pentru a scăpa de plata TVA, firma interpusă a invocat un sold negativ provenit din stornări făcute în 2019, pe care Fiscul nu îl recunoscuse. Gruparea a fost ajutată de un șef dintr-o administrație județeană a finanțelor publice. Acesta i-a oferit informații și îndrumări despre situația fiscală a firmei, despre posibilitățile de compensare a datoriilor și despre relația cu Fiscul.
Accize declarate mai mici decât cele datorate
Anchetatorii au descoperit că o parte din carburanții vânduți erau atribuiți doar pe hârtie unei firme interpuse, astfel încât accizele calculate erau mai mici decât cele datorate. Prejudiciul pentru TVA din această schemă este de circa 1,2 milioane de lei.
Într-un alt caz, între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, doi suspecți ajutați de reprezentanții unui antrepozit fiscal au raportat incomplet cantitățile de motorină și benzină vândute. Statul a pierdut astfel peste 4,5 milioane de lei din accize și TVA. În plus, în aprilie–mai 2025, reprezentanții antrepozitului ar fi folosit 26 de ordine de plată emise în numele altei firme, pentru a da impresia că accizele fuseseră plătite. Prejudiciul din această operațiune este de 2,2 milioane de lei.
Prin intermediul a șapte firme, suspecții ar fi obținut ilegal, pe baza a 12 contracte de credit, peste 41 de milioane de lei din finanțări garantate de stat. Pentru aceasta au prezentat documente false sau incomplete despre investiții, aportul propriu și sursele de rambursare. Schema ar fi fost susținută de angajați ai băncii, analiști de credit și membri ai comitetului de credit. Banii au ajuns în principal la firmele afiliate și au fost folosiți pentru aportul la alte finanțări, pentru rate bancare și pentru cheltuieli personale.
Separat, între august 2024 și mai 2025, au fost obținute alte trei credite comerciale fără garanție de stat. Pentru ele au fost prezentate achiziții simulate, bunuri supraevaluate și surse de rambursare fictive. Paguba produsă băncii este de circa 2,45 milioane de lei.
În august-septembrie 2025, două firme controlate de liderul grupării ar fi depus oferte înțelese între ele, dar prezentate ca independente, la o procedură de cesionare a unor creanțe bugetare de 5,27 milioane de lei. Scopul a fost manipularea prețului de adjudecare. Firmele ar fi avut sprijinul președintelui comisiei de selecție, care ocupa o funcție de conducere într-o administrație financiară județeană.
Inspectori vamali și angajați ai unui antrepozit vamal de produse petroliere ar fi aplicat ilegal un regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import. Firmele beneficiare au putut astfel să amâne plata taxelor și să vândă marfa înainte de a le achita. Au fost amânate ilegal plăți de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA. Prejudiciul produs statului prin încasarea cu întârziere a acestor sume depășește 25 de milioane de lei, reprezentând dobânzi și penalități.
