Guvernul va adopta, astăzi, cele trei legi ale Justiției, puse în dezbatere publică în urmă cu două luni și de care depind ridicarea MCV, dar și banii din PNRR.
Legile Justiției sunt un obiectiv asumat de Guvernul României în PNRR. Deși termenul este semestrul 2 al anului viitor, Executivul le adoptă astăzi, urmând să fie transmise către Parlament.
Deși, teoretic, nu are nicio legatură, Guvernul se așteaptă că în această toamnă să avem un răspuns pozitiv pentru intrarea în Schengen pentru că unele state țin cont și de faptul că România este în continuare monitorizată prin mecanismul de cooperare și verificare.
Cu toate astea, legile, în forma care urmează să fie adoptată de Guvern, au fost criticate de mai multe asociații de magistrați, care l-au acuzat pe Cătălin Predoiu de faptul că a transmis la Bruxelles alte proiecte decât cele puse în dezbatere publică. Printre controverse: procedura de numire a procurorilor șefi.
În continuare, președintele are ultimul cuvânt de spus, propunerile se fac de către Ministerul Justiției, cu avizul consultativ al CSM.
Ciucă: Elaborarea proiectelor legilor Justiției, un exemplu de maturitate
Procesul în care s-a derulat elaborarea pachetului de legi ale Justiției reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate, spune premierul Nicolae Ciucă.
"Pe agenda ședinței de azi (miercuri - n.r.) a Guvernului se află dezbaterea și aprobarea pachetului de legi ale Justiției. Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni și s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă. Știm cu toții dezbaterile din ultimii ani care au generat atât opinii critice sau favorabile.
Cred că procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV și cred că cel mai important de subliniat e faptul că, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței Justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români", a spus Nicolae Ciucă.
La rândul său, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a spus că cele trei legi sunt fundamentale pentru Justiție, iar acest lucru „explică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea acestor proiecte și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor Justiției”.
"Ne-am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, anume independența Justiției, a judecătorilor și procurorilor. Apoi un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul justiției, care s-a cerut întărit, subliniat, îmbunătățit, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror. Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiției, pentru că aici există așteptări neîmplinite din partea cetățenilor și chiar din partea sistemului", adaugă Predoiu.
