Antena 3 Actualitate Locale Criza politică de la București răsună până la Madrid. El Pais: Țara, lăsată în frig de politicieni

Criza politică de la București răsună până la Madrid. El Pais: Țara, lăsată în frig de politicieni

de Adrian Iclozan    |    18 Oct 2021   •   22:46
Criza politică de la București răsună până la Madrid. El Pais: Țara, lăsată în frig de politicieni
Sursa foto: hepta / Eduard Vânătoru

Un guvern instabil înfruntă creșterea facturilor energetice într-o țară deja marcată de traumele iernilor reci, în perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, începe materialul din cotidianul spaniol "El Pais", dedicat crizei politice prelungite de la București și intitulat "Criza politică lasă România expusă frigului".

O nouă iarnă se așterne peste România iar guvernul (interimar, n.r.) nu deține competențele necesare pentru a adopta măsurile de ajutor de care ar fi nevoie pentru ca românii – mulți - ce nu-și permit să suporte prețurile crescute la gaze și la electricitate, să nu rămână fără căldură într-o țară în care temperatura scade, în unele regiuni, până la minus 20 grade.

O moțiune de cenzură de la începutul acestei luni l-a înlăturat de la putere pe premierul Florin Cîțu, de la Partidul Național Liberal. Fostul său partener de coaliție, Dacian Cioloș, liderul formațiunii centriste Uniunea Salvați România (USR), are sarcina aproape imposibilă de a forma un nou executiv, cu doar 17% din mandatele parlamentare.

Această paralizie politică, ce agravează criza energetică, a readus, în mințile românilor amintirile nefaste ale iernilor trăite sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu, când copiii mureau de frig în orfelinate.

El Pais: Momentan, nu se întrevede o ieșire din blocajul politic

Momentan, nu se întrevede nicio ieșire din acest blocaj politic care contribuie la perpetuarea gravei crize energetice și sanitare din țară, cu România înregistrând în prezent cea mai serioasă creștere a numărului de cazuri COVID de la începutul pandemiei.

Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, a depus, luni, la Parlament, lista noii echipe de miniștri și programul de guvernare.

El are însă puține șanse să fie învestit, dat fiind că nu beneficiază de sprijinul vechiului său aliat, PNL, deși s-ar putea bucura de sprijinul social-democraților, ceea ce i-ar putea permite să conducă țara cu un guvern minoritar.

Între timp, autoritățile locale și asociațiile de proprietari, sătule de lipsa de acțiune a Guvernului, i-au cerul executivului PNL, aflat încă în funcție, să ia măsuri urgente, în fața temperaturilor aflate în scădere.

El Pais: PNL e mai preocupat să-l vadă pe Cioloș că eșuează cu noul guvern

Formațiunea conservatoare este însă mai preocupată acum să-i vadă pe Cioloș și pe partidul său eșuând în încercarea e a forma o coaliție, decât de pregătirile pentru venirea frigului.

Astfel, PNL speră să recupereze controlul deplin asupra guvernului și să restaureze stabilitatea politică, o condiție necesară pentru a înfrunta provocările sanitare și economice, care sunt agravate de criza energetică.

În ultimele luni, prețul electricității a crescut, în România cu 20%, în vreme ce marii furnizori de gaze au anunțat tarife majorate cu aproximativ 50%.

Un cost care este prea mare pentru multe familii, dar și pentru unele primării și pentru managerii sistemelor de încălzire centrală moștenite din perioada comunistă, care încălzesc încă o treime din locuințele din această țară balcanică.

Pentru a contracara creșterea prețurilor la energie, primăriile îi cer Guvernului central să acorde credite și subvenții sau să reducă nivelul TVA, avertizând, în același timp, că tarifele la energie vor atinge valori cel puțin duble, pentru a se putea susține cheltuielile.

Guvernul a aprobat ajutoare doar pentru persoanele cele mai vulnerabile și compensații de consum care vor intra în vigoare în data de 1 noiembrie, dar, fără un executiv învestit cu puteri depline, nu se vor putea adopta alte măsuri, precum subvențiile către primării.

Primarul Timișoarei, în El Pais: Există riscul să rămânem fără căldură în spitale

"Există riscul real de a înfrunta al patrulea val al pandemiei cu spitale fără încălzire" a afirmat joi Dominic Fritz, primarul orașului Timișoara, din vestul României. „O catastrofă umană care trebuie evitată”, a continuat Fritz.

El estimează că Timișoara va avea nevoie de 20 milioane de euro pe lună în această iarnă, o cifră net superioară celor 8 milioane de euro pe care îi obține primăria din impozite și alte taxe.

Nici reducerea investițiilor, a banilor folosiți pentru curățarea străzilor sau chiar a salariilor angajaților din sectorul public nu ar fi suficiente pentru a acoperi facturile energetice care ar permite furnizarea de căldură și apă caldă către locuitori.

“Nu primim gaz dacă nu plătim în avans, în sensul că semnăm contractele pe zi” s-a plâns primarul, precizând că, din acest moment, orașul pe care îl conduce ar putea rămâne fără energie în orice moment.

El Pais: Focșani s-a întors în Epoca de Aur, cu apă caldă și căldură doar câteva ore pe zi

Situația este și mai critică în municipiul Focșani: spitalul, școlile și toate instituțiile publice încălzite prin sistemul central, au apă caldă doar trei ore pe zi și căldură doar cinci ore pe zi. 'Când o avem pe una, lipsește cealaltă', a afirmat un consilier.

Acest oraș, situat la două ore și jumătate de mers cu mașina de București, își amintește cu siguranță de sărăcia energetică din "epoca de aur" a lui Ceaușescu, liderul care a decis în anii '80 ca fondurile pentru energie să fie folosite la plata datoriei externe, astfel încât România să poată fi "independentă față de forțele externe".

Decizia de a lăsa populația în întuneric și frig a făcut ca execuția cuplului Ceaușescu, de Crăciun, în 1989, să fie salutată de populația revoltată, în pofida faptului că sentința capitală a venit în urma unui proces-mascaradă.

El Pais: La București, o cincime dintre asociații au cerut amânarea furnizării căldurii

“Suntem mai aproape ca niciodată de întreruperea alimentării cu electricitate și gaze” a afirmat pentru El Pais Ana Otilia Nutu, de la think tank Expert Forum, care consideră că este vorba de o problemă globală, care ar putea fi soluționată dacă s-ar reduce consumul energetic industrial, dat fiind că producția nu crește iar cererea de electricitate este la un nivel foarte ridicat.

Pe lângă toate acestea, România suferă și de grave probleme structurale interne, precum lipsa investițiilor în acest sector, din 2016, și un sistem de distribuție învechit.

În București, peste 40% din locuitori sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire, care le livrează căldură și apă caldă până în apartamente și care intră în funcțiune, în mod normal, la sfârșitul lunii octombrie.

Creșterea rapidă a prețurilor la electricitate și la gaze a făcut însă ca o cincime dintre asociațiile de proprietari să ceară amânarea acestei intrări în funcțiune până la începutul lunii noiembrie, deoarece, altfel, prețurile ar fi prea mari pentru ele.

“Ne temem că nu se vor putea acoperi costurile la încălzire, dat fiind că mulți rezidenți nu își pot permite să plătească facturi atât de mari” spune Andrei, administratorul unui bloc de pe bulevardul central Dimitrie Cantemir din capitală.

El Pais: România, loc fruntaș la decesele zilnice de COVID, raportat la populație

“Din fericire, iernile sunt mai blânde acum, comparativ cu cea din 85, care a fost cea mai rece iarnă din ultimii 40 ani” își amintește Andrei.

În acel an, sub dictatura Ceaușescu, s-a ajuns la minus 35 grade, în unele regiuni din România precum Brașov.

Pe lângă urgența energetică, țara trece și prin cel mai dificil moment de la debutul crizei sanitare, din cauza faptului că numai 30% din populație este vaccinată. De sâmbătă până duminică au fost anunțate 11.546 cazuri noi și 299 de decese. În total, COVID a infectat 1.430.475 de persoane și a cauzat 41.781 de decese.

Conform datelor publicate de Universitatea Oxford, România se află în fruntea clasamentului în ceea ce privește numărul de decese zilnice raportat la populație, din Uniunea Europeană, cu o medie de 16.6 morți la un milion de locuitori, înregistrată în ultima săptămână.

Confruntate cu un număr tot mai mare de infectări și cu o scădere tot mai accentuată a temperaturilor, spitalele s-ar putea umple de bolnavi "țepeni" de frig.

“Ar trebui să se găsească o soluție la nivel național pentru a face față acestei furtuni globale” a concluzionat analista Ana Otilia, care s-a arătat foarte puțin optimistă ca se va forma un nou guvern prea curând

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close