Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului 2026 are loc sâmbătă, 14 noiembrie, fiind ultima zi în care credincioșii ortodocși pot consuma alimente de dulce înainte de începerea postului.
Duminică, 15 noiembrie, începe Postul Nașterii Domnului, care se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului.
Potrivit calendarului oficial al Patriarhiei Române, această perioadă are o durată de 40 de zile și reprezintă un timp de pregătire spirituală pentru sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos.
Pe 14 noiembrie sărbătorim Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului
În 2026, Lăsata Secului este marcată pe 14 noiembrie, într-o zi de sâmbătă. Data este stabilită în fiecare an în ajunul începerii Postului Nașterii Domnului, care debutează pe 15 noiembrie și se desfășoară până în Ajunul Crăciunului, inclusiv.
Potrivit calendarului ortodox publicat de Patriarhia Română, pe 14 noiembrie sunt pomeniți Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli, și Sfântul Ierarh Grigorie Palama. Tot în această zi este consemnat Lăsatul Secului pentru Postul Nașterii Domnului.
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi din calendarul ortodox. În cele 40 de zile, credincioșii sunt îndemnați să respecte rânduielile alimentare, dar și să acorde mai multă atenție rugăciunii, faptelor bune și împăcării cu cei din jur.
Conform informațiilor publicate de Patriarhia Română și Basilica.ro, postul se încheie pe 24 decembrie, iar sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată pe 25 decembrie.
Ce înseamnă Lăsatul Secului
Expresia „Lăsatul Secului” desemnează ultima zi în care credincioșii mai pot consuma alimente de dulce înainte de începerea unui post. Termenul este asociat cu renunțarea la anumite obiceiuri și plăceri lumești, dar și cu pregătirea sufletească pentru perioada de înfrânare, potrivit Doxologia.
Potrivit explicațiilor publicate de Doxologia, sensul acestei zile depășește simpla schimbare a alimentației. Credincioșii sunt îndemnați să renunțe la gândurile și faptele rele, să se apropie de Dumnezeu și să acorde mai multă atenție rugăciunii, pocăinței și iertării.
Postul Nașterii Domnului amintește și de postul de 40 de zile al lui Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii. Prin această perioadă de pregătire, creștinii se pregătesc spiritual pentru întâmpinarea Nașterii Mântuitorului.
Așadar, postul nu presupune doar restricții alimentare, ci și o schimbare a comportamentului, prin mai multă cumpătare, răbdare, generozitate și grijă față de cei aflați în nevoie.
Ce se mănâncă înainte de începerea postului
De Lăsatul Secului, tradiția permite consumul alimentelor de dulce, respectiv al produselor de origine animală care vor fi evitate în perioada postului. Printre acestea se numără:
- Carne de porc, pui sau vită;
- Pește și preparate din pește;
- Lapte, brânză, smântână și alte produse lactate;
- Ouă și preparate pe bază de ouă;
- Unt și produse de patiserie care conțin ingrediente de origine animală.
În multe gospodării, masa din această zi este una bogată, pregătită pentru întreaga familie. Printre preparatele tradiționale care pot fi servite se numără sarmalele cu carne, friptura de porc sau de pasăre, cârnații, piftia, plăcintele cu brânză și diverse preparate cu ouă.
La desert, gospodinele pot pregăti clătite, gogoși, plăcinte cu brânză dulce sau prăjituri de casă cu lapte și unt.
Meniul diferă însă de la o regiune la alta și nu există o listă de preparate impusă de Biserică pentru această zi. Importantă este respectarea semnificației religioase a momentului și pregătirea pentru perioada de post.
Trebuie menționat că Lăsatul Secului nu reprezintă o invitație la excese alimentare. Sensul său este acela de trecere spre cumpătare și înfrânare, atât trupească, cât și sufletească.
Alte tradiții de Lăsatul Secului
Lăsatul Secului este însoțit și de numeroase tradiții populare, transmise din generație în generație. Unele dintre acestea sunt păstrate și astăzi, în special în comunitățile rurale.
Un obicei cunoscut este vizita finilor la nași. În anumite zone ale țării, finii merg la părinții lor spirituali cu daruri numite „plocoane”. Acestea pot include un colac, o pâine, preparate tradiționale sau o sticlă de vin. Vizita reprezintă un prilej de reunire a familiilor și de consolidare a relației dintre fini și nași.
Un alt obicei este cererea iertării înainte de începerea postului. Membrii familiei și rudele încearcă să lase în urmă eventualele neînțelegeri și să intre în cele 40 de zile cu sufletul împăcat. Tradiția este asociată cu ideea că postul trebuie ținut nu doar prin alimentație, ci și printr-un comportament bazat pe bunătate și respect.
În unele localități din Bucovina se păstrează obiceiul numit „spolocania” sau „polocania”. Acesta presupune spălarea și curățarea vaselor în care au fost pregătite mâncărurile de dulce. Ulterior, vesela respectivă era pusă deoparte, iar în gospodărie erau folosite vasele destinate preparatelor de post. Obiceiul simbolizează începutul unei noi perioade alimentare.
În alte regiuni există tradiții legate de împărțirea mâncării și oferirea de ajutoare celor nevoiași. Oamenii împart preparate rudelor, vecinilor sau persoanelor aflate în dificultate, gestul fiind asociat cu milostenia și generozitatea.
Toate aceste obiceiuri au în comun ideea de familie, iertare și pregătire pentru sărbătoarea Crăciunului. Biserica pune accentul în această perioadă pe rugăciune, fapte bune și apropierea de semeni, nu doar pe respectarea restricțiilor alimentare.
