Românii sunt europenii cei mai nemulțumiți de viețile lor, inclusiv în comparație cu cei din Europa de Est. Mai mult, nici nu cred că viețile lor se vor îmbunătăți, ba spun că le va fi mai greu în 2025, potrivit datelor Eurobarometrului 101 din 2024, incluse într-un infografic al Monitorului Social, relatează Agerpres. Pe măsură ce înaintează în vârstă sunt tot mai nemulțumiți cu viața lor. De asemenea, două treimi dintre românii care au o părere proastă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulţumiţi de vieţile lor.
Aproape 40 la sută dintre români au spus, în 2024, că sunt „total nemulțumiți” cu viețile lor.
„Doar 62% dintre români se declarau în 2024 pe deplin mulţumiţi de vieţile lor, în timp ce 38% s-au declarat total nemulţumiţi, cea mai înaltă rată din statele UE”, arată autorii studiului într-un comunicat.
În comparație, 90% sau mai mulţi dintre cetăţenii unor state ca Germania, Spania, Slovenia sau Suedia raportează că sunt pe deplin mulţumiţi de vieţile lor. Și la vecinii noștri din Bulgaria, 66% din populație se declară mulțumită cu viața.
Românii cred că le va fi tot mai greu
Nemulţumirea cetăţenilor români cu privire la vieţile lor se reflectă şi în neîncrederea că lucrurile se vor îmbunătăţi pe viitor în condiţiile în care aproximativ o treime (31%) dintre români se aşteaptă ca vieţile lor să meargă mai rău în anul 2025, semnificativ mai mulţi cetăţeni decât în orice alt stat UE inclus în Eurobarometrul 101.
Spre comparaţie, mai puţin de 20% dintre cetăţenii Bulgariei, Spaniei sau Sloveniei se aşteaptă ca vieţile lor să meargă mai rău în 2025, în timp ce doar 5% dintre cetăţenii Suediei au aceeaşi aşteptare.
Mai mult, deşi Germania a traversat mai multe trimestre de scădere economică în 2023 şi 2024, rata de pesimism despre propria viaţă în 2025 este de 23% în rândul cetăţenilor, mult mai scăzută decât cea din România.
Şi evoluţia acestei neîncrederi a românilor în propriul viitor este îngrijorătoare, ea crescând la 31% în 2024 de la 24% în 2023.
Vârstnicii, cei mai nemulțumiți cu viețile lor
Rata de nemulţumire creşte odată cu vârsta. Dacă doar 26% dintre românii între 18 şi 44 de ani se declară nemulţumiţi, această rată creşte semnificativ la categoriile mai vârstnice, cu 35% nemulţumiţi între cei de 45-54 de ani, 44% nemulţumiţi între cei de 55-65 de ani şi 55% nemulţumiţi între cei peste 65 de ani.
Similar, cei cu educaţia primară tind să fie cei mai nemulţumiţi de vieţile lor, cu 57% nemulţumiţi între românii cu mai puţin de 8 clase, în timp ce rata de nemulţumire între românii cu educaţie superioară este de doar 22%.
Aproape 50% dintre românii din mediul rural se declară nemulţumiţi de vieţile lor, în comparaţie cu 30% dintre românii din oraşe mari, se arată în comunicatul citat de Agerpres.
Problemele românilor: creșterea prețurilor și situația economică a țării
Cele mai importante probleme raportate de către cetăţenii români sunt legate de creşterea preţurilor şi de situaţia economică a ţării. 43% dintre români consideră că dinamica preţurilor este cea mai mare problemă, iar 27% consideră că situaţia economică este o problemă importantă a ţării.
Problema creşterii preţurilor este considerată importantă de majoritatea cetăţenilor europeni, cu rate ridicate înregistrate în Croaţia (59%), Malta (58%), Bulgaria (48%), Estonia (47%), iar mai scăzute în ţările scandinave.
De asemenea, datele Eurobarometrului confirmă că nemulţumirea cetăţenilor se corelează cu opinii critice faţă de UE. Aproape două treimi dintre românii care au o părere proastă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulţumiţi de vieţile lor.
Mai mult, şi nemulţumirile faţă de acţiunile Uniunii Europene în privinţa Ucrainei par a se corela, majoritatea celor nemulţumiţi de intervenţie fiind în general nesatisfăcuţi de propria lor viaţă în România.
„În condiţiile re-organizării alegerilor prezidenţiale în cursul anului 2025, aceste nemulţumiri ridicate ar trebui să găsească un răspuns din partea autorităţilor. În caz contrar, prevalenţa acestor nemulţumiri riscă să determine o respingere generală a status quo-ului politic, chiar şi fără ca cetăţenii să realizeze neapărat care sunt alternativele”, au semnalat autorii comunicatului.
Datele prezentate provin din Eurobarometrul 101/2024 şi Eurobarometrul 100/2023, conduse la iniţiativa Comisiei Europene.
Ştiri video recomandate
