Europa, inclusiv România, traversează în aceste zile primul episod major de căldură al sezonului cald, pe fondul instalării unui dom de căldură deasupra continentului. Fenomenul, intens discutat în ultima perioadă, a fost explicat de Administrația Națională de Meteorologie.
„Se tot vorbește în ultima perioadă despre "domul de caldură" și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vasta arie de presiune atmosferica ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destrama norii și încalzește puternic aerul spre suprafata), iar în plan orizontal circulația este divergentă.
Totodata această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, explică ANM.
Ce este „domul de căldură” și cum funcționează
Din punct de vedere meteorologic, fenomenul reprezintă o vastă zonă de presiune atmosferică ridicată care s-a consolidat deasupra continentului european. În interiorul acesteia, aerul coboară din altitudine către suprafață, într-un proces cunoscut sub numele de subsidență.
„O masă de aer cald prezentă la altitudini mari s-a deplasat dinspre nordul Africii către Europa vestică, creând o zonă de înaltă presiune (un „blocaj atmosferic”). Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă. Conform legilor fizicii atmosferice, comprimarea aerului (comprimarea adiabatică) generează o încălzire termică semnificativă spre straturile de aer din apropierea suprafeței solului și elimină aproape complet din umezeala aerului, permițând radiației solare intense să încălzească puternic suprafața.
Aceasta situație persistă de mai bine de o săptămână, astfel că țările din vestul Europei se confruntă cu un val de căldură timpuriu și excepțional ca intensitate și extindere spațială. Precipitațiile și norii lipsesc pe zone întinse din Europa, ceea ce este întradevar atipic pentru o perioada din an considerata ploioasa din punct de vedere climatologic”, potrivit ANM.
Recorduri istorice în mai multe țări europene
Franța se află printre cele mai afectate state. Potrivit serviciului meteorologic Météo-France, ziua de 26 mai 2026 a devenit oficial cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor meteorologice din țară, cu o temperatură medie zilnică de 24,8 grade Celsius.
Valorile maxime au depășit cu 10 până la 15 grade Celsius mediile climatologice ale sfârșitului de mai, iar peste 350 de stații meteorologice au înregistrat noi recorduri. Cea mai ridicată temperatură a fost măsurată la Hossegor, în sud-vestul Franței: 37,1 grade Celsius.
Météo-France subliniază că acest episod de căldură a apărut cu aproape trei săptămâni mai devreme decât cea mai timpurie caniculă consemnată anterior în Franța, cea din iunie 2022. Specialiștii atrag atenția că, pe fondul schimbărilor climatice, astfel de fenomene devin mai frecvente, mai intense și apar tot mai devreme în cursul anului.
Temperaturi excepționale au fost înregistrate și în alte state europene:
- Marea Britanie a consemnat un nou record național pentru luna mai, cu 35,1 grade Celsius la Londra (Kew Gardens), depășind vechiul record de 32,8 grade Celsius, stabilit în 1922 și 1944.
- În Spania, temperaturile au urcat până la 37,8 grade Celsius în sudul țării, în zonele Sevilla și Cordoba.
- Portugalia a raportat cea mai ridicată temperatură de pe continent: 39,4 grade Celsius la Mora, localitate situată la est de Lisabona.
- În Germania, orașul Regensburg din Bavaria a atins 33,2 grade Celsius, o valoare record pentru luna mai.
- În Italia, în Câmpia Padului, temperaturile au depășit pragul de 35 grade Celsius.
Temperaturi ridicate și în România
Masa de aer cald subtropical s-a extins și către centrul și sud-estul Europei, însă România s-a aflat la marginea acesteia. Astfel, deși temperaturile au crescut semnificativ, nu au fost atinse valori extreme comparabile cu cele din vestul continentului.
În multe regiuni ale țării, maximele au depășit pragul de 30 grade Celsius, atingând local 32–34 grade Celsius, valori cu aproximativ 5–7 grade peste mediile multianuale specifice ultimei decade a lunii mai.
Pe 26 mai au fost înregistrate mai multe recorduri zilnice de temperatură, atât pentru maxime, cât și pentru minime. Printre stațiile care au stabilit noi recorduri pentru această dată calendaristică se numără Vărădia de Mureș, Țarcu, Voineasa, Șiria, Câmpeni, Reșița, Cuntu, Holod și Parâng.
✅ȚARCU (13.1 °C față de recordul 12.4 °C),
✅VOINEASA (29.1 °C față de recordul 28.4 °C),
✅ȘIRIA (28.1 °C față de recordul 27.3 °C),
✅CÂMPENI (29.2 °C față de recordul 28.1 °C),
✅REȘITA (28.7 °C față de recordul 27.7 °C),
✅CUNTU (20.0 °C față de recordul 18.8 °C),
✅HOLOD (31.2 °C față de recordul 30.7 °C),
✅PARÂNG (20.9 °C față de recordul 19.0 °C), reprezintă cele mai --RIDICATE-- valori --ZILNICE-- din întreg șirul de observații la această dată calendaristică.
Meteorologii remarcă faptul că unele dintre aceste recorduri au fost înregistrate la stații montane, ceea ce indică prezența masei de aer cald pe întreaga coloană troposferică și evidențiază rolul proceselor de subsidență și comprimare adiabatică în încălzirea aerului la altitudine.
De asemenea, au fost stabilite noi recorduri zilnice ale temperaturilor minime la stații precum Bâcleșu, Gura Portiței, Parâng, Semenic, Sinaia, Târnăveni, Vârful Cuntu și Vârful Țarcu.
✅BÂCLEȘU (17.3 față de 16.6 grade),
✅GURA PORTIȚEI (20.2 față de 20.1 grade),
✅PARÂNG (12.5 față de 11.7 grade),
✅SEMENIC (12.8 față de 11.4 grade),
✅SINAIA (11.3 față de 11.2 grade),
✅TÂRNĂVENI (17.8 față de 16.1 grade),
✅VF. CUNTU (12.4 față de 11.4 grade) și
✅VF. ȚARCU (7.2 față de 7.1 grade).
Cum se compară episodul actual cu extremele istorice din România?
Deși valorile înregistrate în ultimele zile sunt ridicate pentru sfârșitul lunii mai, specialiștii subliniază că episodul actual nu poate fi considerat unul excepțional la nivel național. Temperaturi de 30 de grade Celsius sau chiar puțin peste acest prag sunt consemnate aproape anual în această perioadă.
Mai mult, prognozele indică o răcire a vremii după 27 mai, când temperaturile vor reveni către valorile normale sau chiar ușor sub mediile climatologice ale perioadei.
Istoria meteorologică a României arată că luna mai a adus, în anumite situații, temperaturi apropiate sau chiar peste pragul caniculei. Pe 23 mai 2007 s-au înregistrat 36 de grade Celsius la Iași, 35 grade Celsius la Vaslui și 34 grade Celsius la București, Giurgiu, Botoșani și Urziceni. Un an mai târziu, pe 28 mai 2008, temperaturile au atins 36 grade Celsius la Calafat și 35 grade Celsius în mai multe localități din sud și vestul țării.
Recordul absolut pentru luna mai rămâne însă cel din 27 mai 1950, când la Mărculești Bărăgan, în județul Călărași, s-au măsurat 40,8 grade Celsius. În aceeași perioadă, numeroase stații meteorologice din sudul și estul țării au consemnat maxime istorice pentru această lună.