Președintele Donald Trump se află sub presiune atât din partea Israelului, cât și din propria sa bază MAGA ("Make America Great Again"), în timp ce analizează poate cea mai gravă decizie de securitate națională din întreaga sa președinție: dacă să încerce sau nu o lovitură devastatoare împotriva programului nuclear iranian, scrie CNN. Unii dintre susținătorii săi loiali, care susțin principiul „America First” și evitarea implicării în conflicte externe, avertizează că un atac al SUA asupra Iranului ar reprezenta o trădare a valorilor și promisiunilor pe care Trump le-a făcut în campanie și nu numai.
Israelul transmite semnale clare, inclusiv prin vocea unor foști înalți oficiali, că speră ca SUA să se alăture în cele din urmă conflictului și să își folosească superioritatea militară unică pentru a distruge complexul nuclear iranian de la Fordow, adânc îngropat în subteran.
„Credem că Statele Unite și președintele Statelor Unite au obligația de a se asigura că regiunea urmează o cale pozitivă și că lumea este liberă de un Iran care deține o armă nucleară”, a declarat fostul ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, într-un interviu pentru CNN.
Între timp, în cadrul unui interviu acordat luni postului ABC News, premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins ideea unei relansări a dialogului diplomatic cu Iranul, pe care Trump pare disperat să-l reînvie, spunând că acest canal a fost folosit pentru a „păcăli SUA”.
"SUA nu trebuie să fie târâte într-un alt război al lui Netanyahu”
Sentimentul că o criză politică și de securitate națională se apropie a fost accentuat de decizia lui Trump de a părăsi brusc summitul G7 din vestul Canadei, luni seară, notează CNN.
„Trebuie să mă întorc devreme din motive evidente”, a spus Trump. „Ei înțeleg. Este o chestiune importantă.”
Trump se întoarce la Washington, în timp ce acolo răsună avertismentele unora dintre cei mai influenți formatori de opinie din mass-media MAGA. Personalități precum Steve Bannon și Tucker Carlson susțin că o decizie de a ataca Iranul ar reprezenta o trădare a mișcării politice pe care Trump a construit-o timp de un deceniu și a principiilor „America First”. „Nu vreau ca SUA să fie implicate într-un alt război în Orientul Mijlociu care nu este în interesul nostru”, a declarat Carlson luni, în emisiunea „War Room” a lui Bannon.
Și mișcările populiste de dreapta și de stânga din America sunt unite în această privință. Senatorul independent din Vermont, Bernie Sanders, fost candidat în alegerile primare democrate din 2016 și 2020, a spus că SUA „nu trebuie să fie târâte într-un alt război al lui Netanyahu”.
Vocile puternice care se opun unei implicări mai profunde a SUA subliniază moștenirea dureroasă a războaielor din Irak și Afganistan, care au alimentat revolta populistă ce l-a propulsat pe Trump. Dar aripa intervenționistă neoconservatoare a Partidului Republican nu a dispărut. Adepți ai intervențiilor militare precum senatorul Lindsey Graham încearcă să-l convingă pe Trump că atacurile Israelului asupra apărării aeriene iraniene și o conjunctură favorabilă ar oferi SUA șansa de a pune capăt definitiv ambițiilor nucleare ale unui dușman de 45 de ani și de a transforma Orientul Mijlociu.
Liderii europeni care s-au întâlnit cu Trump în Canada au exercitat propriile presiuni, încercând să afle dacă SUA vor reuși să-l tempereze pe Netanyahu, în contextul îngrijorării legate de sugestia lui Trump că președintele rus Vladimir Putin ar putea participa la un efort de încheiere a păcii.
Chiar și Iranul s-a alăturat corului de voci, acuzând Israelul că a sabotat discuțiile nucleare dintre SUA și Republica Islamică — un element central al strategiei președintelui, care până acum nu i-a adus recunoașterea ca făuritor de pace în lume.
O decizie care va defini președinția lui Trump... și nu numai
Numeroasele voci care îl presează pe Trump reflectă gravitatea unei decizii cu consecințe ce depășesc povara deja grea a trimiterii militarilor americani în război, scrie CNN.
Oricare ar fi decizia sa, Trump va declanșa efecte esențiale pentru securitatea Israelului, pentru stabilitatea Orientului Mijlociu și pentru puterea și influența SUA. Președintele nu poate ști cu siguranță dacă un atac american asupra complexului subteran de la Fordow ar avea succes sau dacă ar atrage SUA într-un conflict de durată.
De-a lungul timpului, Trump a respins ideea că alegerile sale ar fi limitate sau că alții ar putea decide în locul lui. De aceea, presiunile din toate direcțiile ar putea fi contraproductive.
Ironia face ca Trump să fi creat el însuși această dilemă: decizia sa de a renunța, în primul mandat, la acordul nuclear al SUA cu Iranul a încântat Israelul, dar a deschis calea către criza de acum, amintește CNN.
Dezbaterile aprinse din mișcarea MAGA, care divizează presa conservatoare, arată că inclusiv baza sa de susținători este pusă la încercare, iar moștenirea pe care a promis că o va lăsa — una lipsită de noi intervenții externe — este acum în joc.
Trump a obișnuit să creeze șocuri și să-și deruteze adversarii prin declanșarea unor confruntări pe care apoi le dezamorsează sau le amână, așa cum a făcut în războaiele comerciale. Dar un atac militar asupra Fordow, cu proiectile perforante, nu ar mai lăsa loc de întoarcere. Oricare ar fi urmările, el și le-ar asuma.
Poate de aceea a evitat luni să se angajeze într-o acțiune clară. A spus că Iranul trebuie „să ajungă la o înțelegere” și că ar trebui să negocieze imediat „înainte să fie prea târziu”. Întrebat insistent ce ar declanșa o intervenție directă a SUA, a răspuns: „Nu vreau să vorbesc despre asta.”
Tot luni seară, Trump a scris pe Truth Social: „IRANUL NU POATE AVEA O ARMĂ NUCLEARĂ” și a îndemnat pe toată lumea „să evacueze imediat Teheranul”, fără să explice motivul unui astfel de avertisment.
Poate că încearcă doar să câștige timp sau să sperie Teheranul ca să-l readucă la masa negocierilor. Sau poate chiar nu știe încă ce decizie va lua, speculează CNN.
O sarcină pe care doar SUA o pot îndeplini
Până acum, Iranul nu a atacat direct baze sau personal american și nici nu a extins conflictul, de pildă prin atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar putea provoca un șoc economic global. Pare să încerce să evite atragerea SUA. Însă, este un fapt general acceptat că, deși Israelul poate doar să întârzie programul nuclear iranian, doar SUA ar avea capacitatea să-l distrugă.
Într-un interviu acordat CNN, Yoav Gallant a avertizat că Trump are viitorul lumii în mâinile sale, amintește CNN.
„Ar fi un dezastru pentru lume”, a spus el despre posibilitatea ca Iranul să obțină bomba nucleară. „Și cred că determinarea președintelui american, demonstrată recent, va deschide drumul pentru ca America să intre în această operațiune foarte importantă. Președintele SUA are șansa de a schimba Orientul Mijlociu și de a influența lumea.”
Și fostul ministru al apărării, Benny Gantz, a invocat puterea militară a SUA: „Statele Unite sunt mult mai puternice decât noi. Au capacități pe care noi nu le avem. Dar nu sunt eu în măsură să-i spun președintelui SUA ce să facă. Sunt sigur că, dacă vor decide să acționeze, o vor face în propriul lor interes, nu doar în al nostru.”
La rândul său, președintele Israelului, Isaac Herzog, a sugerat că Trump a fost "păcălit" ]n tentativele sale de a căuta soluții diplomatice în relația cu Iran: „Poți vorbi despre o soluție pașnică, dar în același timp, în secret, să continui spre armă. Exact asta s-a întâmplat.”
Netanyahu a transmis un mesaj criticilor MAGA ai lui Trump: „Astăzi e Tel Aviv. Mâine poate fi New York. Înțeleg «America pe primul loc». Ce nu înțeleg e «America moartă». Asta vor acești oameni? Trebuie să fim foarte atenți.”
Problema Iran-Israel divizează MAGA
Dezbaterea sinceră despre Iran divizează mișcarea lui Trump și chiar presa conservatoare care, de obicei, îl susține necondiționat, potrivit CNN.
Steve Bannon a spus că o nouă implicare majoră a SUA în Orientul Mijlociu ar însemna o abatere gravă de la principiile trumpismului: respingerea „războaielor fără sfârșit”, expulzarea imigranților ilegali, securizarea frontierelor și confruntarea cu China pentru a repatria locurile de muncă.
„Israelul trebuie să ia decizii suverane, ca orice națiune. Dar când iei decizii presupunând că America va interveni, nu doar defensiv, ci și ofensiv... Nu. Trebuie să luăm decizii care pun America pe primul loc”, a spus Bannon în timpul emisiunii sale, „War Room”.
Bannon a continuat: „Trebuie să se gândească bine la asta. Acest atac de tip Pearl Harbor asupra mullahilor (lideri religioși sau clerici islamici - n.red) poate fi în regulă pentru Israel. Dar este corect pentru Statele Unite?” El a încheiat subliniind că adevăratul război cu care se confruntă SUA are loc pe propriul teritoriu, împotriva migrației ilegale.
La baza acestei dezbateri interne din mișcarea MAGA stă o întrebare fundamentală: dacă „America pe primul loc” nu înseamnă evitarea genului de conflicte problematice din Orientul Mijlociu care au ruinat președinția republicană a lui George W. Bush, atunci mai înseamnă cu adevărat ceva?
Succesul politic al lui Trump s-a clădit în inima Americii, în orașele care și-au trimis tinerii să lupte și să moară în războaiele declanșate după 11 septembrie. Aceste conflicte au început cu victorii șocante și rapide — asemănătoare cu cele pe care Israelul le sărbătorește azi, după eliminarea liderilor militari și oamenilor de știință nucleari iranieni, amintește CNN. Dar au degenerat în războaie sângeroase care continuă să bântuie politica americană.
Nimeni nu vorbește deschis despre o trădare, dar cu doar o lună în urmă, în Arabia Saudită, Trump își reafirmase opoziția față de intervenționism și de încercările de „construire a națiunii” în Orientul Mijlociu, mai scrie CNN.
Pe partea stângă a eșichierului politic american, oricum exista deja ostilitate față de Netanyahu, din cauza bilanțului teribil de victime civile palestiniene în războiul său împotriva Hamas.
Sanders caută să îl influențeze pe Trump în luarea unei decizii, avertizând într-un comunicat: „Atacul a fost conceput special pentru a sabota eforturile diplomatice ale SUA: Israelul l-a asasinat pe omul care supraveghea echipa de negociatori nucleari a Iranului, deși erau programate discuții suplimentare cu Statele Unite pentru duminică.”
Această „alergie” față de implicațiile externe nu este proprie doar proiectului politic al lui Trump: și cei doi predecesori ai săi, Barack Obama și Joe Biden, au împărtășit, în esență, aceeași reținere.
Dar acum, lui Trump îi revine sarcina de a lua decizia pe care orice președinte recent a sperat să o evite, concluzionează CNN.