Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, miercuri, aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În același timp, CSM nu a reușit să se pună de acord pentru o decizie în cazul lui Alex Florența, scrie Agerpres.
„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiției de numire în funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța (1 vot da, 5 voturi nu)”, se arată în decizia CSM.
Practic, toți cei cinci membri ai Secției pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În schimb, în cazul lui Alex Florența, care candidează și el pentru un al doilea post de șef adjunct al DIICOT, procurorii Secției nu au reușit să cadă de acord pe o soluție (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o ședință viitoare.
„Soluție: Secția pentru procurori, având în vedere dispozițiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiției de numire în funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a domnului Alex Florin Florența, pe ordinea de zi a unei ședințe viitoare (3 voturi da, 3 voturi nu)”, a transmi CSM.
Alex Florența este în prezent procuror general al României, dar el nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, însă a optat pentru poziția de procuror-șef adjunct la DIICOT.
Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
În timpul interviului susținut miercuri la CSM, Alex Florența a fost întrebat de ce nu mai candidează pentru al doilea mandat de procuror general sau pentru funcția de procuror șef al DIICOT.
„Cred că o procedură de acest tip implică, după cum știți, mai multe picioare la scaune și este firesc să analizezi o întreagă arhitectură la momentul în care te înscrii într-o astfel de procedură. În al doilea rând, cred cu toată convingerea că mare parte dintre obiectivele și proiectele, pe care mi le-am asumat în 2023, le-am adus la îndeplinire. Cred că am dus Parchetul General dintr-un punct foarte dificil în care se afla în acel an, într-un moment în care funcționează, părerea mea, foarte bine.
Ultimele rezultate și mai ales modul în care s-a implicat în niște momente dificile în ultimii ani o dovedesc cu prisosință. Iar cifrele prezentate inclusiv recent în raportul de bilanț cred că vorbesc de la sine. Trebuie să recunoaștem că orice poziție de acest tip, mai ales într-o societate din ce în ce mai dinamică și mai lipsită de răbdare, este o poziție care erodează invariabil. Sunt momente în care poți să ai maturitatea să faci un pas în spate, să lași și alte persoane să-și exprime o viziune managerială. Fiind un om de DIICOT, vă spun cu toată sinceritatea, că tot timpul m-am văzut întorcându-mă în DIICOT, unde să-mi termin cariera profesională”, a răspuns Alex Florența.
El a adăugat că știa, din discuții informale, faptul că vor fi procurori care vor candida pentru șefia DIICOT, astfel încât a fost „decent” din partea lui să lase șansa altor colegi să acceadă la această funcție.
În ceea ce-l privește pe Gill-Julien Grigore-Iacobici, el a fost întrebat la interviu dacă are de gând să promoveze la DIICOT un tip de management „autocrat”, de vreme ce în proiectul său a menționat de mai multe ori cuvântul „control”.
„Nu. Nu mă regăsesc în acest stil de management. Atât în calitate de prim-procuror la parchet de pe lângă judecătorie, cât și la parchetul tribunalului, nu am adoptat acest tip de management, dar cred că eficiența DIICOT se poate realiza și prin exercitarea funcției de control mai eficient, nu numai de către conducerea Direcției, cât și de către toți procurorii cu funcții de conducere. Cred că controlul trebuie pus în corelare cu celelalte funcții - coordonare, motivare, organziare și planificare”, a răspuns el.
Tot acum, Gill-Julien Grigore-Iacobici a fost întrebat în legătură cu un dosar în care soția și socrul său au fost condamnați definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.
De asemenea, el a fost întrebat și despre un articol de presă, în care jurnaliștii relatau despre o mare sumă de bani, în cuantum de 420.000 de lei, primită ca donație de la socrii săi, donație care nu apare și în declarația de avere a soacrei sale, Gabriela Iacobici, care este primăriță într-o comună din județul Constanța.
„Acel articol de presă este inexact, în sensul în care am primit cu titlu de donație de la părinții mei, de la părinții soției mele și de la cumnatul meu, timp de doi ani, iar mama soției mele a declarat această donație, care s-a făcut în mod autentic în fața notarului și s-a făcut prin transfer bancar, totul a fost transparent. Nu văd aici nicio problemă, ca să spun așa. Eu am văzut că apare în declarație (N.r. - depusă de soacra sa). Iar în legătură cu ce s-a întâmplat în istoric, acum 17 ani, membrii familiei sunt reabilitați de peste cinci ani, sunt cetățeni”, a răspuns Grigore-Iacobici.