Rețelele de propagandă ale rușilor au intervenit imediat pentru a profita de protestele de violente din Europa din ultimele zile și săptămâni, mai ales de protestele din Franța. Autoritățile de reglementare ale UE investighează posibile „ingerințe online” și „campanii de dezinformare” provenite din țări din afara Uniunii Europene, care ar fi putut contribui la amplificarea protestelor din Franța și a incidentelor violente similare înregistrate în ultimele zile în alte state membre. Informația a fost relatată de Financial Times, care citează oficiali din domeniul securității. Potrivit acestora, conturi pro-ruse și de extremă dreapta de pe platformele sociale, asociate deja unor campanii anterioare de dezinformare, au distribuit înregistrări video cu scene de violență, încercând să amplifice haosul.
Printre țările suspectate de implicare se numără Iranul și Algeria. Publicația financiară amintește că proteste violente au avut loc și în Italia weekendul trecut și că ministrul apărării, Guido Crosetto, a atribuit tulburările „unui război hibrid pe care cineva îl poartă împotriva țărilor noastre prin mijloace neconvenționale, precum TikTok, platformele sociale și YouTube”.
Comisia Europeană s-a întâlnit săptămâna aceasta cu autoritățile franceze pentru a discuta despre cooperarea cu platformele sociale, inclusiv Twitter, deținută de Elon Musk, care au permis răspândirea virală a mesajelor rasiste și violente. Autoritățile de reglementare le solicită, de asemenea, platformelor de comerț online, precum Amazon și Vinted, să blocheze vânzarea produselor despre care există indicii că ar proveni din jafuri.
Franța, a doua cea mai atacată țară după Ucraina
În plus, conform Serviciului European de Acțiune Externă, Franța este a doua cea mai țintită țară din Europa continentală, după Ucraina, de operațiunile de manipulare a informațiilor susținute de state străine.
Publicația britanică mai precizează că, luni, Comisia Europeană s-a întâlnit cu Arcom, autoritatea franceză de reglementare a sectorului audiovizual și digital, iar marți a avut loc o reuniune a reprezentanților autorităților responsabile cu aplicarea reglementărilor digitale din toate statele membre.
Comisia a precizat că, deocamdată, situația este gestionată de autoritățile naționale, dar UE va interveni dacă riscul devine „sistemic”, iar platformele online nu cooperează.
„Platformele trebuie să se asigure că algoritmii lor nu sunt utilizați abuziv într-un asemenea context. Aceasta include orice tentativă de amplificare a violențelor și a incidentelor de acest fel”, a declarat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.
Cum acționează rețelele de influență
La începutul lunii iunie, numărul conturilor de pe platformele sociale care comentau revoltele anti-imigrație din Belfast, capitala Irlandei de Nord, a crescut spectaculos. În eșantionul de conturi rusești și asociate Rusiei analizat de compania de informații cibernetice Alto Intelligence, numărul conversațiilor generate de aceste conturi, inclusiv boți, utilizatori reali și conturi din Rusia, a crescut cu 69% în zilele premergătoare revoltelor, care au izbucnit pe 8 iunie, relatează Il Sole 24 Ore.
Pe 9 iunie, activitatea acestor conturi a scăzut cu aproape două treimi. Pe 10 și 11 iunie, însă, a fost înregistrată o nouă creștere, de 66%. În acele două zile, violențele au determinat autoritățile nord-irlandeze să izoleze Belfastul de restul țării. Dacă până atunci fusese suspendată circulația autobuzelor și troleibuzelor urbane, pe 10 iunie au fost anulate și cursele feroviare și de autobuz care legau orașul de restul Irlandei de Nord și de Republica Irlanda.
Patru luni mai târziu, un nou val de tulburări, de această dată de amploare mai mare și fără o motivație anti-imigrație, a devastat mai multe regiuni ale Europei, în special din Franța.
De această dată, conturile rusești de pe platformele sociale nu au contribuit la inflamarea situației înaintea izbucnirii violențelor. De fapt, toate indiciile sugerează că amploarea revoltelor le-a luat prin surprindere. S-au adaptat rapid.
În timp ce străzile din Paris, Limoges sau Milano erau devastate, o serie de entități ruse cunoscute pentru răspândirea dezinformării, unele dintre ele țintite inclusiv de sancțiuni occidentale, au lansat o ofensivă online pe tema tulburărilor.
Așa cum se întâmplă de obicei în operațiunile de dezinformare desfășurate de Rusia în cadrul războiului hibrid, mesajul lor nu avea o orientare ideologică propriu-zisă. Scopul era pur și simplu să semene haos și confuzie.
Cel mai bun exemplu este rețeaua Matrioșca, al cărei nume provine, evident, de la celebrele păpuși rusești.
În ultimele zile, această rețea a desfășurat una dintre ofensivele sale caracteristice, pe două direcții, urmând modelul identificat în 2024 de VIGINUM, agenția guvernamentală franceză responsabilă de monitorizarea operațiunilor străine de influență în mediul digital.
Pe de o parte, rețeaua și-a folosit conturile specializate în lansarea conținutului fals, cunoscute drept seeders, pentru a falsifica imagini atribuite presei occidentale, prezentând știri care nu au absolut nicio legătură cu realitatea.
Astfel, conform companiei americane de verificare a informațiilor NewsGuard, pe platforme precum Twitter, cunoscută pentru lipsa unei moderări eficiente a conținutului, au apărut cel puțin 20 de capturi de ecran falsificate, care prezentau știri inexistente.
Printre acestea se numără un presupus atac comis de un musulman împotriva Papei Leon al XIV-lea în Franța, atribuit unei imitații a agenției franceze de presă AFP, precum și moartea a 54 de profesori francezi în timpul revoltelor, o informație falsă prezentată drept știre a postului public german Deutsche Welle.
Este o strategie veche și eficientă. De altfel, unele dintre imaginile distribuite de aceste conturi au mai fost folosite în alte campanii de manipulare, inclusiv în legătură cu asaltul migranților asupra Ceutei, în august anul trecut.
Potrivit NewsGuard, trei rețele rusești au creat reproduceri integrale sau parțiale, de la sigle și materiale video până la pagini întregi, ale conținutului a 163 de organizații de presă din întreaga lume. Dintre cele 15 publicații și posturi cel mai frecvent imitate, opt sunt franceze.
Acest lucru nu se explică atât prin tulburările actuale, cât prin faptul că Franța se pregătește de alegeri prezidențiale în care cei doi favoriți, populista de dreapta Marine Le Pen și populistul de stânga Jean-Luc Mélenchon, sunt susținători declarați ai Rusiei. Aceste știri false urmăresc două obiective.
În primul rând, ele amplifică tensiunile religioase și etnice, în concordanță cu poziția oficială a Kremlinului, care prezintă violențele drept un fel de război între civilizații. În al doilea rând, creează impresia unui haos și a unor violențe mult mai ample decât cele care există în realitate.
Strategia „quoters”
Însă, conturile seeders reprezintă doar una dintre cele două componente ale rețelei Matrioșca.
Cealaltă este formată din conturile numite quoters, care răspund masiv postărilor publicațiilor, jurnaliștilor, liderilor de opinie și organizațiilor de verificare a informațiilor, adresând întrebări despre conținutul fals răspândit de prima categorie de conturi.
Prin această strategie, conturile quoters inundă cu mesaje paginile vizate. Cum algoritmii platformelor sociale favorizează conținutul foarte răspândit și adesea controversat, rețeaua reușește astfel să introducă știrile false în dezbaterea publică.
Un alt instrument al războiului hibrid rusesc care a fost deosebit de activ în ultimele zile este Rybar, o presupusă rețea de analiză geopolitică ce funcționează pe Telegram, o platformă socială foarte populară în Rusia.
Rybar a distribuit o hartă a Europei pe care erau marcate numeroase orașe afectate de tulburări, cu scopul de a crea impresia unei crize sociale generalizate.
Publicul țintit de această rețea este mai sofisticat decât cel al Matrioșca, dar are și o influență mai mare în societate.
Rybar și Matrioșca sunt doar două dintre instrumentele folosite de actori externi, în acest caz Rusia, pentru a agrava criza.
Dacă în iunie erau pregătite să intervină în contextul revoltelor din Belfast, acum au demonstrat că sunt capabile să se adapteze rapid. Mesajele lor au amplificat senzația de haos și de război civil iminent în unele orașe.
Astfel, aceste rețele au contribuit la consolidarea narațiunii Kremlinului potrivit căreia Europa se află în pragul prăbușirii și, în același timp, au întărit convingerea unei părți a opiniei publice ruse că propria țară reprezintă o insulă de stabilitate într-o lume care se destramă.