Profesorii îşi pot depune dosarele pentru ocuparea funcţiilor de director, începând de astăzi. Sunt vacante 7.800 de posturi
Publicat acum 3 ore si 48 minute
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a comentat rezultatele slabe obținute de România la evaluările PISA 2025, subliniind că redresarea depinde de „condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți”, notează Agerpres.
Într-o postare pe Facebook, ministrul a precizat că responsabilitatea este împărțită între toți actorii sistemului.
„Avem nevoie şi de elevi motivaţi să înveţe, de profesori exigenţi, de părinţi care să urmărească dacă propriul copil citeşte şi îşi face temele, precum şi de comunităţi care să ofere modele şi să preţuiască educaţia. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuţia fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (...) Rezultatele României sunt slabe şi trebuie să spunem acest lucru fără ocolişuri. Înainte de a lansa, de urgenţă, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. - cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor şi a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluţii şi putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar şi în condiţiile actuale, dacă suntem dispuşi să privim lucid realitatea şi să construim cu răbdare şi consecvenţă”, crede acesta.
Ministrul a detaliat și cadrul în care s-a desfășurat testarea. Evaluările au avut loc în prima jumătate a lui 2025 și au vizat elevii născuți în 2009. Au fost testați 7.725 de elevi, un eșantion considerat reprezentativ pentru circa 172.000 de copii din aceeași generație, înregistrați în SIIIR și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.
Un aspect subliniat de Dimian este că 89% dintre cei testați erau deja la liceu, în clasa a IX-a – un detaliu pe care îl consideră esențial pentru a înțelege diferențele dintre mediul rural și cel urban.
„Această informaţie este esenţială atunci când interpretăm diferenţele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între „rural” şi „urban”. De exemplu, diferenţa de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferenţă între elevii care provin din mediul rural şi cei care provin din mediul urban şi nici ca o măsură a diferenţei dintre şcolile gimnaziale din rural şi cele din urban. În cazul majorităţii covârşitoare a elevilor testaţi, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăţa în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziţia de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Naţională şi repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o şcoală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populaţiei şcolare rămase în liceele din mediul rural este deja influenţată de acest proces de selecţie şi repartizare”, mai spune el.
Concluzia ministrului este că decalajul dintre liceele rurale și cele urbane nu ține doar de calitatea predării, ci reflectă și selecția produsă anterior de rezultatele la Evaluarea Națională, de opțiunile elevilor și de modul în care aceștia sunt repartizați.
Un alt punct abordat de Dimian a fost aparenta contradicție dintre notele de la Evaluarea Națională și scorurile PISA.
„La prima vedere, diferenţa este foarte mare. La Evaluarea Naţională, aproximativ 31% dintre elevii participanţi au obţinut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferenţa dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Naţională şi programa şcolară măsoară şi dezvoltă competenţe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viaţa reală”, mai susține ministrul Educației.
Această comparație directă ar putea sugera, spune el, că programa și examenul de la finalul clasei a VIII-a trebuie regândite din temelii. Ministrul avertizează însă că cifrele nu sunt direct comparabile.
„Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populaţii diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Naţională. Astfel, la Evaluarea Naţională din 2024, 31% dintre elevii participanţi au obţinut note sub 5, respectiv 46% au obţinut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenţi ai clasei a VIII-a prezenţi la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populaţie de elevi, nu doar la cei prezenţi la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanţe sub nota 5, iar 54% au performanţe sub nota 6, la Matematică”, mai scrie acesta.
Diferența dintre cele două teste ține, în esență, de scopul lor: Evaluarea Națională verifică însușirea programei, în timp ce PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica ce au învățat în situații concrete, relevante pentru viața de zi cu zi și pentru meseriile viitorului. Odată aliniate cifrele, distanța dintre rezultate se micșorează considerabil, iar problema de fond devine mai clară.
„Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferenţele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoştinţele şi competenţele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, adaugă Dimian.
Ministrul a plasat totodată declinul României într-un context internațional. Scăderea din ultimii trei ani nu este, în opinia sa, un caz izolat, ci parte a unei erodări generale a performanțelor educaționale – PISA 2025 marcând cele mai scăzute medii OECD consemnate vreodată la toate cele trei domenii testate.
„Comparând evoluţia României şi a ţărilor membre OCDE între PISA 2019 şi PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al ţărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învăţare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfăşurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 - 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activităţile didactice s-au desfăşurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (...) În concluzie, putem spune însă că pandemia şi perturbarea procesului educaţional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luaţi în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluţia acestei generaţii”, scrie acesta.
Un alt factor invocat de ministru ține de timpul petrecut efectiv la școală. El citează raportul OCDE „Education at a glance” 2025 pentru a explica decalajul constant de 50-60 de puncte față de media OECD.
„`Elevii din România beneficiază de puţin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învăţământul primar şi gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puţin decât media OCDE`. Este ca şi cum ţările OCDE ar mai face `2 ani de şcoală` în plus faţă de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (...) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci şi prin perioada mai redusă a vacanţelor şcolare: `România are o vacanţă şcolară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an`, conform aceluiaşi raport OCDE”, mai spune ministrul Educației.
Dimian precizează că nu propune, deocamdată, prelungirea programului școlar, dar are în vedere reorganizarea unor săptămâni dedicate.
„Însă, pentru o perioadă, 'Şcoala altfel' şi 'Şcoala verde' trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu probleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului. De asemenea, toţi elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activităţi săptămânale remediale la Matematică şi Limba şi literatura română”, scrie acesta.
În final, ministrul a atras atenția și asupra unui factor mai puțin discutat: efectul tehnologiei asupra modului în care gândesc elevii.
„În această perioadă vorbim şi despre efectele unui `virus cognitiv`, care ne va afecta şi mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universităţi de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligenţa artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează şi modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea reţelelor sociale, timpul petrecut în faţa ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenţiei şi altele”, mai scrie ministrul Educației.