De ce fermierii din Spania își duc caprele în păduri cu risc ridicat de incendiu. Soluția ar putea deveni model pentru toată Europa

În timp ce tot mai multe terenuri agricole sunt abandonate și se umplu de vegetație uscată, animalele de pășunat ar putea deveni un aliat important în prevenirea incendiilor de vegetație din Europa. Pompierii din Franța și Spania se confruntă cu incendii devastatoare și cu lipsa avioanelor necesare pentru stingerea lor. O parte a soluției pentru prevenirea viitoarelor focare ar putea fi însă mult mai simplă: folosirea caprelor și a altor animale pentru curățarea terenurilor, scrie Politico.

Ideea câștigă tot mai mult sprijin. În acest an, metoda a fost susținută oficial de Comisia Europeană și de principala organizație a fermierilor europeni. Cercetătorii spun că animalele care mănâncă iarba și vegetația uscată au contribuit deja la încetinirea incendiilor în regiunile spaniole Extremadura, Andaluzia și Valencia.

Soluția este simplă, dar nu și ieftină. Mulți ciobani nu pot trăi doar din această activitate și depind de subvenții publice.

O altă problemă este că autoritățile investesc mai ales în stingerea incendiilor după ce acestea izbucnesc, în loc să cheltuiască mai mult pentru prevenție.

"Așa cum înțelegem că trebuie să finanțăm pompierii, trebuie să recunoaștem și munca ciobanilor", a declarat Jordi Vendrell, directorul Fundației Pau Costa, o organizație din Spania specializată în gestionarea incendiilor de vegetație.

În timp ce incendiile amenință zona Bordeaux, fermierii francezi îi ajută pe pompieri. Ei își umplu cu apă cisternele folosite în mod normal pentru îngrășăminte și intervin acolo unde este nevoie.

Numărul tot mai mic al fermierilor este însă chiar una dintre cauzele problemei. Terenurile agricole abandonate se acoperă cu arbuști și iarbă care se usucă rapid. În alte cazuri, ele sunt înlocuite de păduri uniforme, formate din aceleași specii de copaci, care pot arde cu ușurință.

Datele programului european Copernicus arată că cele mai mari incendii active în Europa au loc tocmai în zone în care pădurile și tufărișurile formează suprafețe întinse și continue. În astfel de locuri, focul se poate răspândi fără obstacole. Deși hrana naturală pentru capre este abundentă, creșterea acestor animale nu le aduce ciobanilor suficiente venituri.

José María Castilla, reprezentant al organizației spaniole a fermierilor ASAJA, spune că este aproape "imposibil" să-i convingi pe tineri să crească animale dacă această activitate nu devine profitabilă. El propune crearea unui fond special, după modelul programului financiar lansat de Uniunea Europeană în timpul pandemiei de coronavirus.

"Unii spun că fermierii care locuiesc aproape de granițele cu Rusia ar trebui să primească mai mulți bani, deoarece sunt prima linie de apărare", a spus Castilla.

În opinia sa, ciobanii care curăță prin pășunat terenurile pline de vegetație inflamabilă îndeplinesc un rol asemănător: sunt prima linie de apărare împotriva incendiilor.

Turmele care protejează pădurile

Proiectul "Fire Flocks" din Catalonia este prezentat drept un posibil model de succes, deoarece combină prevenirea incendiilor cu activitatea comercială a fermierilor.

Programul este finanțat de administrația locală cu bani europeni pentru agricultură. Crescătorii își duc caprele și oile în păduri cu risc ridicat de incendiu, alese de serviciul regional de pompieri. Animalele mănâncă iarba și arbuștii care ar putea alimenta focul. Astfel, ele creează zone cu mai puțină vegetație, care pot încetini răspândirea incendiilor.

Fermierii își vând apoi brânzeturile și iaurturile în magazinele locale, folosind o etichetă specială. Aceasta îi informează pe cumpărători că produsele provin de la animale care au contribuit la protejarea pădurilor.

În diferite regiuni din Spania sunt folosite capre, oi, vaci sau chiar cai. În localitatea Couso există o listă de așteptare de două luni pentru carnea provenită de la vaci folosite într-un program asemănător. Aceasta este vândută cu 10 euro kilogramul.

Subvențiile nu sunt necesare pentru testarea unei idei noi, ci pentru readucerea la viață a unui mod tradițional de gestionare a terenurilor.

"În trecut, pădurile și zonele rurale erau întreținute prin activități economice care astăzi nu mai sunt profitabile", a explicat Vendrell. "De aceea, oamenii nu mai au motive să se ocupe de aceste terenuri."

Comisia Europeană consideră că pășunatul este una dintre modalitățile prin care animalele de fermă pot ajuta comunitățile să se adapteze la schimbările climatice, nu doar o sursă de poluare.

Într-un document publicat în martie privind prevenirea incendiilor, Comisia a inclus pășunatul printre soluțiile recomandate. Metoda a fost menționată din nou și într-o strategie europeană pentru sectorul zootehnic. Susținătorii proiectelor spun însă că Bruxellesul a făcut prea puțin pentru a le pune efectiv în practică.

Anul trecut, experți din cadrul Consiliului Consultativ Științific al Academiilor Europene au criticat Uniunea Europeană pentru că se concentrează prea mult pe stingerea incendiilor și pe intervențiile de urgență. Ei au cerut mai multe măsuri prin care peisajele să fie întreținute înainte de izbucnirea focului. Printre principalele soluții recomandate se află pășunatul, despre care experții spun că și-a demonstrat eficiența în reducerea suprafeței și intensității incendiilor.

Bugetul agricol al Uniunii Europene finanțează deja mai multe măsuri de prevenire, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Louise Bogey. Printre acestea se numără pășunatul, dar și construirea unor drumuri forestiere care pot funcționa ca bariere în calea focului.

În următoarea Politică Agricolă Comună, care va intra în vigoare în 2028, Comisia dorește să introducă o "plată de tranziție" pentru fermieri. Ajutorul ar putea fi folosit de cei care vor să înceapă activități de păstorit sau de creștere a animalelor, a explicat Bogey.

Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, împreună cu Banca Europeană de Investiții, la un program de finanțare pentru sectorul zootehnic.

Europa ar avea nevoie de foarte multe capre

Și administrația regiunii Madrid, una dintre cele mai afectate de incendii, vrea să folosească animale pentru prevenirea focului. Fermele locale ar urma să trimită turme pe o suprafață împădurită de 3.700 de hectare. Proiectul, anunțat la începutul acestui an, ar costa administrația aproximativ 800.000 de euro.

Incendiile actuale au distrus însă 27.000 de hectare numai în regiunea Madrid, ceea ce arată diferența uriașă dintre suprafața protejată și cea afectată.

Joe McNorton, cercetător în cadrul programului Copernicus, susține folosirea animalelor pentru curățarea terenurilor. El avertizează însă că metoda poate să nu fie suficientă în condiții extreme.

"În situații grave, vântul puternic poate transporta tăciuni aprinși dincolo de frontul principal al incendiului", a explicat el.

Astfel, focul poate sări peste zonele curățate de vegetație și să continue să se răspândească.

Pășunatul nu trebuie să fie singura soluție, spune Urbano Fra Paleo, cercetător la Universitatea din Extremadura. Totuși, acesta consideră că metoda este indispensabilă. Fără animale, iarba și tufărișurile vor crește din nou și vor deveni din nou combustibil pentru incendii.

"Factorii de decizie nu înțeleg acest lucru", a spus cercetătorul. "Ei se gândesc la gestionarea incendiului după ce acesta izbucnește, dar nu și la gestionarea terenului înainte ca focul să apară."