Vara aceasta a adus incendii de vegetație devastatoare în sudul Europei, izbucnite mai devreme decât de obicei. În Spania, peste 240.000 de acri (n.r. aproximativ 97.000 de hectare) de teren au fost deja distruși de flăcări, iar un incendiu recent din sudul țării s-a transformat rapid într-unul dintre cele mai mortale din istoria recentă.
În prezent, prevenirea incendiilor de vegetație se bazează pe tehnologii de ultimă generație, precum sateliți, drone și sisteme bazate pe inteligență artificială.
Însă, la aproximativ 130 de kilometri sud de Barcelona, o soluție străveche își face în liniște treaba pe versanții munților: o turmă de măgari.
Un ONG care salvează animale îi transformă pe măgari în pompieri
Asociația non-profit Tivissa Donkey Firefighters, din sudul Cataloniei, salvează măgari abandonați sau maltratați și îi transformă în adevărați „pompieri”. Hrănindu-se cu ierburile uscate și foarte inflamabile din zonele montane și rurale, animalele creează în mod natural culoare de protecție împotriva incendiilor în peisajul uscat mediteranean, potrivit CNN.
Fondatorul proiectului, Joan Cedó Sans, a adăpostit primii măgari în anul 2020. Astăzi are o turmă de 62 de animale, care se deplasează prin regiune pentru a curăța atât terenuri publice, cât și private, datorită apetitului lor impresionant.
„Suntem recunoscători acestor animale, despre care credem că meritau o a doua șansă”, a declarat el pentru CNN, în limba catalană.
Amintindu-și incendiile care au ajuns în apropierea terenului său din Catalonia, în 2013, Cedó s-a întrebat dacă măgarii ar putea curăța vegetația uscată din pădure.
„Au mâncat absolut tot”, povestește el.
Experimentul s-a transformat într-o activitate permanentă, iar Cedó, devenit între timp primarul micii localități Tivissa, i-a încredințat administrarea zilnică lui Jordi García, voluntar în proiect din 2021.
„Este o activitate extrem de satisfăcătoare. Ești în mijlocul naturii și le-ai oferit acestor animale o nouă șansă la viață”, spune García.
De la abator la salvator al pădurilor
Unul dintre primii măgari salvați a fost Roberto, un fost măgar de curse trimis la abator după ce a încetat să mai câștige competiții din cauza constituției sale robuste.
„Este special și cred că știe asta”, spune Cedó.
O altă măgăriță, Paloma, a ajuns la centru suferind de obezitate.
„Fusese hrănită cu biscuiți din supermarket și cuburi de zahăr. Nu este o dietă potrivită pentru un astfel de animal. Este și aceasta o formă de maltratare”, explică fondatorul.
Cedó consideră că proiectul este benefic pentru ambele părți: măgarii contribuie la prevenirea incendiilor, iar în schimb primesc o viață demnă - fac parte dintr-o turmă, beneficiază de îngrijire veterinară gratuită și sunt hrăniți suplimentar cu produse donate de fermele locale și de un parc tematic din apropiere.
Munca acestor animale este astăzi mai necesară decât oricând.
În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat cel mai devastator sezon de incendii de vegetație din istorie, iar numai în Spania aproape un milion de acri (circa 405.000 de hectare) au fost mistuiți de flăcări.
De ce sunt aleși măgarii?
Măgarii sunt erbivore care preferă ierburile ce se usucă în timpul verii și formează așa-numitul „combustibil fin” — masa vegetală care se aprinde cel mai ușor și favorizează propagarea rapidă a incendiilor.
Acest lucru este explicat de dr. Jordi Bartolomé Filella, profesor la Universitatea Autonomă din Barcelona și cercetător în ecologia erbivorelor.
El spune că rezultatele sunt și mai bune atunci când sunt folosite mai multe specii de animale.
„Pentru un efect foarte eficient este recomandată combinarea diferitelor tipuri de erbivore, astfel încât fiecare să acționeze asupra altui strat de vegetație”, explică cercetătorul.
Caprele, de exemplu, sunt foarte eficiente în eliminarea arbuștilor și a vegetației lemnoase, motiv pentru care în California au apărut chiar afaceri specializate în închirierea turmelor pentru curățarea versanților greu accesibili.
Totuși, Cedó este convins că măgarii au un avantaj aparte.
„Munca pe care o fac măgarii nu poate fi făcută nici de capre, nici de oi. Sunt mai grei, calcă mai apăsat și consumă mai multă vegetație.”
Prin greutatea lor, măgarii strivesc covorul continuu de frunze și plante uscate de care focul are nevoie pentru a se extinde.
O soluție eficientă, dar nu miraculoasă
Studiile arată că pășunatul controlat poate reprezenta o metodă eficientă și mai ieftină decât realizarea culoarelor de protecție cu utilaje.
Totuși, profesorul Bartolomé avertizează că această metodă nu poate elimina complet riscul incendiilor.
„Este dificil să garantăm că, prin pășunatul animalelor, incendiile nu vor mai exista. Însă ele pot deveni mai puțin intense și, implicit, mai ușor de stins.”
Măgarii din Tivissa colaborează și cu pompierii.
Uneori, unitatea specializată în incendii forestiere GRAF desfășoară exerciții în aceleași zone.
„Este o situație avantajoasă pentru toată lumea. Ei deschid culoarele de protecție, noi aducem animalele și le menținem curate”, spune Cedó.
El adaugă că potecile create de măgari pot fi folosite ulterior și pentru întinderea furtunurilor de intervenție în cazul izbucnirii unui incendiu.
O idee veche, readusă la viață
Focul a făcut dintotdeauna parte din ecosistemul mediteranean, iar pășunatul animalelor sălbatice și domestice a contribuit timp de secole la limitarea acumulării vegetației uscate.
„Fără erbivorele mari, mai devreme sau mai târziu această biomasă va fi «consumată» de incendii. Spre deosebire de animale, focul o distruge brusc, cu efecte majore asupra ecosistemelor și cu riscuri pentru oameni”, explică profesorul Bartolomé.
În 2025, incendiile de vegetație din Europa au eliberat în atmosferă un nivel record de 13 milioane de tone de carbon, contribuind la încălzirea globală.
Efectele lor persistă mult după stingerea flăcărilor: pădurile arse nu mai absorb dioxid de carbon, iar fumul poate rămâne în atmosferă săptămâni întregi, afectând sănătatea populației chiar și la mii de kilometri distanță.
Un model care se extinde
Cedó s-a inspirat din proiectul „El Burrito Feliz” (Măgărușul Fericit), o organizație pionieră din sudul Spaniei, unde măgarii salvați pasc încă din 2014 în apropierea Parcului Național Doñana.
Inițiative similare apar și în alte regiuni.
În Galicia, în nord-vestul Spaniei, caii sălbatici sunt reintroduși pentru a acționa ca „mașini de tuns iarba naturale” în una dintre cele mai expuse regiuni la incendii.
În Catalonia, programul „Ramats de Foc” (Turmele de Foc) reunește crescători de oi și capre cu pompierii locali pentru a pășuna în zonele cu risc ridicat. Carnea și brânza provenite de la aceste turme sunt comercializate sub o etichetă specială dedicată prevenirii incendiilor, astfel încât cumpărătorii contribuie indirect la finanțarea proiectului.
Profesorul Bartolomé afirmă că autoritățile recunosc valoarea acestor inițiative, însă nu au găsit încă modalitatea optimă de a le susține.
El consideră că astfel de programe se vor putea extinde doar atunci când guvernele vor remunera pășunatul ca pe un serviciu de protecție a ecosistemelor, la fel cum sunt finanțate lucrările mecanizate de curățare a vegetației.
Păstorii primesc bani pentru fiecare hectar curățat
Cedó spune că păstorii primesc în prezent între 70 și 80 de euro pentru fiecare hectar curățat, sumă insuficientă pentru a susține activitatea pe termen lung.
În prezent, Tivissa Donkey Firefighters funcționează datorită donațiilor și parteneriatelor care permit întreținerea turmei.
„Acest proiect a pornit din nimic, aproape întâmplător”, spune Cedó.
„Dar a devenit o lecție profundă, atât din punct de vedere social, cât și personal.”
El încheie cu o observație simplă:
„Nu facem nimic diferit de ceea ce făceau strămoșii noștri. Tot ceea ce facem este să redăm valoarea acelor activități rurale și acelui mod de viață care depindea atât de mult de animale.”
