Ședință de campanie: Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan încrezători în rezultatul de duminică
Publicat acum 24 minute
Pentru mulți români, încălzirea cu lemne pare cea mai naturală și „ieftină” opțiune. În satele și zonele fără rețea de gaze, este adesea singura soluție. Dar în 2025, mai este lemnul o variantă avantajoasă? Sau devine tot mai scump și mai greu de gestionat? În continuare, vei găsi o analiză completă a costurilor reale, bazată pe calcule energetice și scenarii de consum care arată cât te costă, de fapt, o iarnă întreagă cu o centrală pe lemne.
Lemnul de foc în 2025 – între tradiție și scumpiri
Prețul lemnului de foc a crescut constant în ultimii ani, iar 2025 nu face excepție. În funcție de zonă și tipul de esență, prețurile variază semnificativ. Lemnul de la ocoalele silvice se poate cumpăra cu aproximativ 250–350 lei/m³ (sursă), însă acesta trebuie adesea transportat și prelucrat (tăiat, crăpat, depozitat). În magazinele sau depozitele private, prețul pentru lemnul gata de folosit ajunge la 400–600 lei/m³.
Pe lângă costul direct, lemnul trebuie uscat corespunzător. Dacă e proaspăt tăiat, are o umiditate de peste 40%, ceea ce înseamnă că jumătate din energia produsă se pierde pentru a evapora apa. Așadar, lemnul ieftin și umed ajunge, în final, mai scump decât pare.
Câtă energie produce lemnul și cât rămâne în casă
Lemnul uscat, de esență tare (fag, stejar, carpen), are o putere calorifică de aproximativ 4,0–4,2 kWh/kg. Problema e că nu toată această energie se transformă în căldură utilă. Randamentul centralei face diferența:
● O centrală veche, fără gazeificare, are un randament de aproximativ 70%.
● O centrală modernă pe lemne, cu gazeificare și puffer, ajunge la 85–90%.
Cu alte cuvinte, dacă dintr-un kilogram de lemn obții teoretic 4 kWh, în casă ajung efectiv 2,8–3,6 kWh. Asta înseamnă că eficiența echipamentului influențează direct portofelul tău.
Câtă căldură consumă o casă într-o iarnă
Consumul depinde de suprafață, izolație, climă și temperatura dorită în interior. O casă mică, bine izolată, poate consuma mai puțin de jumătate din energia necesară unei locuințe vechi, fără termoizolație.
Un exemplu realist: o casă de 120 m², cu izolație medie și temperatură interioară constantă de 21°C, are un necesar anual de aproximativ 12.000 kWh pentru încălzire. Dacă luăm o densitate medie a fagului uscat de 720 kg/m³, un metru cub de lemn produce în jur de 3.000 kWh brut, respectiv 2.100–2.500 kWh utili după randament.
Așadar, pentru cele 12.000 kWh necesari unei ierni, proprietarul are nevoie de 4,7–5,7 m³ de lemne, în funcție de cât de performantă este centrala.
Calculul costurilor: cât te costă o iarnă cu lemne
Să presupunem că plătești 400 lei/m³ pentru lemn uscat și livrat.
Dacă ai o centrală modernă cu randament de 85%, iar locuința ta are consumul mediu de mai sus, factura sezonieră ajunge la aproximativ 1.900 lei.
Dacă ai o centrală mai veche, cu 70% randament, costul crește la 2.300 lei, pentru că ai nevoie de mai mult combustibil pentru aceeași căldură.
Dacă prețul lemnului urcă la 600 lei/m³, costul total depășește 3.000 lei pe iarnă.
În schimb, o casă bine izolată, de dimensiuni similare, ar putea consuma în jur de 7.000–8.000 kWh/an, reducând costurile la 1.200–1.600 lei, chiar și la prețuri ridicate ale lemnului.
În concluzie, izolarea casei și eficiența centralei contează cel puțin la fel de mult ca prețul combustibilului.
Cât costă 1 kWh de căldură din lemne
Dacă transformăm totul în cost per kilowatt-oră, pentru a compara cu alte surse, lemnul rămâne competitiv.
La un preț de 400 lei/m³, costul unui kWh util se situează între 0,16 și 0,19 lei, în funcție de eficiența centralei. La 600 lei/m³, costul urcă spre 0,25 lei/kWh, dar rămâne sub prețul mediu al gazului natural sau al electricității.
Așadar, chiar și în 2025, încălzirea cu lemne este printre cele mai ieftine opțiuni – dar doar dacă lemnul e uscat, iar centrala funcționează corect.
Costurile ascunse ale încălzirii cu lemne
Prețul lemnului este doar o parte din ecuație. În realitate, trebuie să iei în calcul și cheltuielile ascunse care pot face diferența între o soluție eficientă și una costisitoare:
● Transportul și manipularea: lemnul trebuie adus, tăiat, crăpat și depozitat. Aceste operațiuni pot adăuga încă 10–20% la costul total.
● Depozitarea: pentru o iarnă întreagă, ai nevoie de câțiva metri cubi de spațiu uscat și bine aerisit. Dacă lemnul stă pe sol sau în ploaie, își pierde eficiența.
● Întreținerea centralei și a coșului: curățarea anuală e obligatorie pentru siguranță și performanță. O centrală necurățată poate consuma cu 10–15% mai mult.
● Timpul tău: alimentarea zilnică, curățarea cenușii, monitorizarea temperaturii – toate acestea cer efort și disciplină.
Eficiență și ecologie – echilibrul dificil
Deși este o sursă de energie regenerabilă, lemnul nu este complet „curat”. Arderea produce particule fine și emisii de CO₂. De aceea, centralele moderne cu gazeificare, puffer și control electronic devin tot mai recomandate: reduc poluarea și cresc eficiența.
De asemenea, un lemn uscat bine are un impact ecologic mult mai mic decât cel verde, care eliberează fum dens și gudron. În plus, legislația europeană impune standarde mai stricte pentru echipamentele de ardere, ceea ce, pe termen lung, va duce la dispariția centralelor ineficiente.
Lemnele vs. alte surse de încălzire
Raportat la prețul pe kWh, lemnul continuă să fie o alegere bună în 2025.
Gazul natural oferă confort și automatizare, dar costurile lunare sunt mai mari. Electricitatea, chiar și în combinație cu pompe de căldură, presupune investiții inițiale mari și depinde de stabilitatea rețelei.
În schimb, o centrală pe lemne îți oferă independență, iar costurile pot fi previzibile – atâta timp cât gestionezi corect combustibilul și întreținerea.
Deci, merită sau nu să te încălzești cu lemne în 2025?
Da, dar cu condiții clare. Încălzirea cu lemne rămâne o soluție economică și sustenabilă pentru cei care au acces la resursă locală, depozitare corespunzătoare și o centrală performantă.
Pentru o casă medie, costul total al unei ierni se situează între 1.800 și 2.800 lei, în funcție de prețul lemnului, randament și izolație. Dacă adaugi o investiție în eficiență – centrală modernă, puffer, termoizolație – economiile se văd imediat în consum.
În concluzie, în 2025, lemnul nu este doar o alegere tradițională, ci încă una dintre cele mai rentabile forme de energie termică. Cu o gestionare responsabilă, poți avea confort termic ridicat, costuri predictibile și un nivel de autonomie pe care puține alte soluții îl oferă.