Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a insistat luni că, în virtutea tratatelor europene, ea ar trebui să reprezinte UE în negocierile de pace privind Ucraina, după ce liderii statelor membre nu au ales-o pentru acest rol şi au optat ca la aceste negocieri, în care Rusia în continuare nu-i acceptă ca interlocutori pe susţinătorii europeni ai Kievului, UE să fie reprezentată de emisari ai marilor state membre şi instituţiilor de la Bruxelles, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.
„Eu continui să respect tratatele. Scoateţi tratatele şi citiţi-le! Cine se ocupă de chestiunile de securitate şi politică externă? De aceea le spunem mereu partenerilor noştri: „statul de drept, statul de drept”. Şi, de fapt, în Europa, statul de drept înseamnă tratatele”, a declarat Kallas la o conferinţă de presă ce a urmat unei reuniuni a miniştrilor de externe din statele membre ale UE.
Fostă şefă a guvernului eston, Kaja Kallas se află pe o listă a autorităţilor ruse cu persoane date în urmărire, după ce în această funcţie şi în cea actuală de la Bruxelles a susţinut măsurile cele mai radicale împotriva Rusiei, prin urmare nu este agreată de Moscova ca interlocutor în negocierile privind soluţionarea conflictului din Ucraina.
Pe de altă parte, Rusia în continuare exclude prezenţa la masa negocierilor a aliaţilor europeni ai Ucrainei, pe care-i acuză că persistă în abordări neconstructive atât prin declaraţii şi poziţii, precum cererea inacceptabilă pentru Rusia de a desfăşura trupe în Ucraina după un eventual acord de pace, cât şi prin sprijinul militar şi economic oferit Kievului şi impunerea de noi sancţiuni Moscovei.
Înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina, Europa trebuie să decidă dacă susţine „pacea sau războiul”, a transmis Kremlinul, al cărui consilier de politică externă, Iuri Uşakov, a declarat luni că următoarea rundă de negocieri, la o dată încă neprecizată, se va desfăşura tot în formatul tripartit Rusia-Ucraina-SUA, fără europeni.
Uşakov i-a contrazis astfel pe emisarii preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner şi Steve Witkoff, care au dat de înţeles, după ce s-au întâlnit joia trecută la Kremlin cu preşedintele rus Vladimir Putin, că acesta ar fi acceptat sau ar urma să accepte prezenţa susţinătorilor europeni ai Ucrainei la masa negocierilor. Implicarea acestora în discuţii, a spus Uşakov, depinde de primirea de către Rusia a „unui semnal clar din partea europenilor cu privire la ceea ce doresc ei şi la o contribuţie constructivă şi substanţială pe care o pot aduce pentru o soluţionare reuşită în Ucraina”.
La negocierile ruso-ucrainene mediate de SUA marţea şi miercurea trecută la Abu Dhabi, susţinători europeni ai Ucrainei - precum Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia, precum şi oficiali ai instituţiilor UE - au trimis reprezentanţi, care însă au avut doar întâlniri separate cu delegaţiile americană şi ucraineană, prezenţa lor la masa negocierilor fiind respinsă de Rusia.
Ulterior, vineri, la un summit al UE desfăşurat la Dublin, liderii celor 27 de state membre au respins desemnarea unui singur reprezentant al blocului comunitar pentru aceste negocieri mediate de SUA, optând pentru o întreagă echipă de reprezentanţi desemnaţi din rândul consilierilor de securitate naţională ai statelor din aşa-numitul grup E5, format din patru state membre ale UE, respectiv Germania, Franţa, Italia şi Polonia, plus Regatul Unit, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Consiliului.
„Îmi menţin opinia şi sunt pregătită să îndeplinesc această sarcină (...), aşa cum am spus şi la Dublin”, a insistat luni Kaja Kallas. Totuşi, ea consideră „o uşurare” faptul că a fost luată o decizie privind reprezentarea Europei la discuţiile asupra Ucrainei şi astfel „ne putem concentra cu adevărat asupra fondului problemei”.
Kallas a mai menţionat că negociatorii vor trebui să răspundă la întrebări cum ar fi aceea dacă aliaţii europeni ai Ucrainei îşi menţin cererea stabilită împreună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, şi reafirmată după reuniunea de luni a miniştrilor europeni de externe, de a fi convenită o încetare a focului „înainte de a discuta orice altceva”, cum ar fi arhitectura de securitate a Europei, această temă din urmă fiind impusă la negocierile desfăşurate săptămâna trecută de Rusia, ce refuză orice armistiţiu în timpul procesului de negociere.
Dar „miniştrii (europeni) au fost foarte clari astăzi. Nu avem nevoie de o nouă arhitectură de securitate. Trebuie să o restabilim pe aceea pe care o avem deja. Rusia a încălcat toate tratatele care o susţin”, a spus Kaja Kallas după reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre ale UE.
De asemenea, ea a acuzat Rusia că îşi menţine cereri „maximaliste”. „Moscova vrea să dezmembreze Ucraina, să facă NATO să se retragă şi să exercite un drept de veto asupra securităţii europene, iar toate acestea sunt inacceptabile de la bun început. În 2021, cererile Rusiei au fost un pretext pentru război. În 2026, ele sunt un pretext pentru continuarea războiului”, a adăugat şefa diplomaţiei europene