Premierul Luca Niculescu se întâlnește luni, de la ora 11:00, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la sediul băncii centrale, iar de la ora 14:00 va avea o întrevedere cu reprezentanții mediului de afaceri, la Palatul Victoria. Întâlnirile au loc la o săptămână după învestirea noului Guvern, în contextul în care Executivul trebuie să pregătească bugetul pe 2027, să respecte ținta de deficit asumată și să încaseze ultimii 6,43 miliarde de euro din PNRR.
Vizita premierului la BNR vine după ce banca centrală a avertizat, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, că riscurile la adresa cursului leului rămân ridicate, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al deficitelor bugetar și extern încă mari și al incertitudinilor politice interne.
Pe 6 octombrie, euro a atins un nou maxim istoric, de 5,3527 lei, iar BNR a subliniat că stabilitatea politică, continuarea corecției fiscale și atragerea fondurilor europene sunt esențiale pentru reducerea primei de risc și a costurilor de finanțare.
Întâlnirea cu mediul de afaceri are loc într-un moment dificil pentru companii. Peste 5.250 de firme au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 12% mai multe decât anul trecut și cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit CITR, iar uzina Dacia de la Mioveni a produs între ianuarie și septembrie cu 14,9% mai puține mașini decât în aceeași perioadă din 2025.
Dacia a oprit producția pe 9 și 12 octombrie din cauza comenzilor reduse și a deschis un nou program de plecări voluntare, în timp ce Ministerul Economiei pregătește un set de măsuri pentru sprijinirea industriei auto.
La finalul primei ședințe de Guvern, care a avut loc chiar în seara învestirii, premierul a explicat de ce consideră că adoptarea bugetului este o miză majoră.
„Cred că unul dintre motivele pentru care această criză a luat sfârşit este şi pentru că apărea iminenţa unor probleme foarte, foarte mari în economie. Deci, să nu mă hazardez, să nu spun că nu-mi fac nicio grijă că bugetul va fi adoptat, dar este o prioritate majoră a acestui guvern şi cred că toate partidele responsabile se vor uita foarte atent la acest buget care, după cum am spus, va respecta angajamentele asumate în aşa fel încât să continuăm pe ţinta de deficit pe care ne-am propus-o, pe care ne-am asumat-o, dar în acelaşi timp relansând şi făcând ca românilor să le fie mai bine în anii care vin”, a declarat acesta.
Tot atunci, premierul avertiza că România trebuie să respecte ținta de deficit asumată, în condițiile în care evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”.
În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și prima sa ordonanță de urgență, prin care a pus la punct organizarea noului Executiv, inclusiv înființarea a două funcții noi de miniștri delegați: unul pentru digitalizare și inteligență artificială și unul pentru învățământul preuniversitar.
Cursa contracronometru pentru banii din PNRR
Cealaltă mare grijă a noului premier sunt banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență, care se apropie de final.
Vineri, Luca Niculescu le-a cerut ministerelor implicate să grăbească pașii pentru ultimele plăți din PNRR, cu accent pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6, pe măsurile care pot accelera această evaluare și pe rezolvarea problemelor tehnice și legislative semnalate de Comisia Europeană.
Premierul a convocat o ședință specială cu miniștrii responsabili de jaloanele restante și a explicat de ce timpul nu mai are răbdare: „Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unei întârzieri, a lipsei de coordonare”.
El a insistat că economia României are nevoie vitală de acești bani și că procedurile de absorbție trebuie închise cât mai repede.
Miza este una uriașă. Până acum, România a încasat din PNRR 13,27 miliarde de euro, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, iar potrivit Ministerului Finanțelor mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde din cererea de plată numărul 5, aflată deja în evaluare la Bruxelles, și 4,35 miliarde din cererea numărul 6, ultima, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei Europene este așteptată până pe 20 noiembrie.
Pentru oamenii obișnuiți, contează un detaliu important: investițiile din PNRR au fost plătite până acum din bugetul de stat, urmând ca banii să fie recuperați de la Comisia Europeană.
Asta înseamnă că orice sumă din granturi care nu va fi validată va rămâne în sarcina bugetului național și va adânci direct deficitul, exact problema pe care noul Guvern încearcă să o țină sub control.
Cele trei priorități ale noului Guvern
După preluarea mandatului, Luca Niculescu și-a fixat trei direcții majore pentru perioada următoare: „Închiderea PNRR fără pierderi, motiv pentru care activăm din această săptămână o echipă operativă dedicată pentru a răspunde rapid Comisiei Europene şi a debloca miliardele de euro din ultimele două cereri de plată, accelerarea absorbţiei din Politica de Coeziune 2021-2027, prin monitorizarea săptămânală a stadiului proiectelor, pregătirea şi negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (2028-2034), o miză de peste 60 de miliarde de euro pentru modernizarea României în următorul deceniu”.
Tensiuni pe salarii și pensii
Întâlnirea de la Palatul Victoria cu mediul de afaceri vine într-un moment delicat, în care Guvernul trebuie să împace așteptări greu de conciliat. Săptămâna viitoare, premierul se va așeza la masa Consiliului Național Tripartit cu liderii sindicatelor și ai patronatelor.
Sindicatele cer majorarea salariului minim cu 675 de lei brut, protejarea puterii de cumpărare și un calendar clar pentru noua lege a salarizării, în timp ce patronatele vor ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și calculată după o formulă predictibilă.
Pe fundal, sindicatele din administrația publică strâng de luni de zile semnături pentru o grevă generală, iar greva din sănătate a fost doar suspendată și ar putea fi reluată oricând.
În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru indexarea pensiilor de anul viitor, cu o estimare informală de 7,3%, deși procentul final nu a fost încă stabilit.