Mai mulți bebeluși au murit după ce părinții din SUA au început să refuze o vitamină banală

Administrarea vitaminei K la naștere, o practică recomandată de medici de zeci de ani, începe să fie tot mai frecvent refuzată în Statele Unite. Consecințele pot fi dramatice: bebeluși care ajung la spital cu hemoragii interne, inclusiv cerebrale. Cel puțin 12 copii au murit, iar alți 14 au suferit leziuni cerebrale, potrivit cazurilor relatate de medicii intervievați de The New York Times.

Medicii spun că întâlnesc tot mai des astfel de situații, deși hemoragiile provocate de deficitul de vitamina K deveniseră foarte rare în SUA după introducerea administrării de rutină a acestei vitamine nou-născuților.

Un studiu bazat pe fișele medicale electronice arată că, în 2024, 5,2% dintre bebelușii din Statele Unite nu au primit injecția cu vitamina K, față de 2,9% în 2017. Diferența înseamnă zeci de mii de copii care au rămas fără protecția oferită de această intervenție. Mai mult, peste 15 medici au declarat pentru publicația americană că au observat o creștere suplimentară a refuzurilor în ultimii doi ani.

Bebelușii ajung la spital cu hemoragie internă

În 2021, medicul Jessica Kirk, care lucra atunci într-o secție de urgență pediatrică din Florida, a fost nevoită să trateze un nou-născut care sângera la nivelul bontului ombilical. După aproape 20 de ani de experiență, medicul nu mai întâlnise un asemenea caz.

În timp ce asistenta verifica semnele vitale ale copilului, Kirk a cerut ajutorul directorului medical. Acesta a recunoscut imediat numele bebelușului și i-a spus că părinții refuzaseră injecția cu vitamina K administrată în mod obișnuit nou-născuților pentru a ajuta sângele să se coaguleze.

Copilul avea, de fapt, o hemoragie internă. În doar câteva minute, temperatura corpului a scăzut, pulsul a crescut, iar tensiunea arterială a devenit foarte mică. Medicul i-a administrat perfuzii, o doză de urgență de vitamina K și plasmă, în timp ce încerca să organizeze transferul într-o secție de terapie intensivă neonatală.

Abdomenul bebelușului se întărea pe măsură ce se acumula sânge în interior, iar starea lui s-a agravat până când a început să-și piardă conștiența.

Medicul a reușit să îl stabilizeze suficient cât să poată fi transferat la un spital mai mare, însă nu a mai aflat dacă acesta a supraviețuit.

Astfel de cazuri nu mai sunt considerate excepții. Meghan Martin, medic specialist în urgențe pediatrice la Johns Hopkins All Children’s Hospital din Florida, spune că ea și colegii săi tratează, în medie, un bebeluș cu hemoragie provocată de deficitul de vitamina K la fiecare una-două luni.

„Nu mai este ceva neobișnuit”, a declarat medicul.

De ce au nevoie nou-născuții de vitamina K

Bebelușii se nasc în mod natural cu un nivel scăzut de vitamina K. Aceasta traversează cu dificultate placenta, iar laptele matern conține cantități mici. Nici laptele praf nu elimină complet problema, deoarece sistemul digestiv al nou-născuților nu poate absorbi în totalitate vitamina K din alimentație.

Vitamina K are un rol esențial în procesul de coagulare a sângelui. În lipsa ei, copiii pot dezvolta hemoragii spontane, care pot apărea fără un traumatism sau o cauză evidentă.

Riscul este cel mai mare în prima săptămână de viață, dar persistă, într-o formă mai redusă, și în lunile următoare. O singură injecție administrată în primele șase ore după naștere reduce aproape complet riscul de hemoragie provocată de deficitul acestei vitamine.

Academia Americană de Pediatrie recomandă administrarea injecției încă din 1961. După introducerea acestei practici, cazurile de sângerare provocată de deficitul de vitamina K au devenit foarte rare în Statele Unite.

„Am învățat despre această afecțiune, dar era ceva ce se întâmpla mai ales în alte țări”, a explicat Judy Felgenhauer, director medical al programului de hematologie și oncologie pediatrică de la Providence Sacred Heart Children’s Hospital din Washington.

De ce refuză tot mai mulți părinți injecția

Deși injecția cu vitamina K nu este un vaccin, refuzul administrării ei a crescut în paralel cu reticența față de vaccinare. Medicii spun că o parte dintre părinți au aceleași temeri și se informează din grupuri de pe rețelele sociale sau de pe forumuri unde circulă informații înșelătoare.

Printre afirmațiile care îi îngrijorează pe părinți se numără presupusa legătură dintre injecția cu vitamina K și leucemie. Această ipoteză a pornit de la un studiu de mici dimensiuni realizat la începutul anilor 1990, însă mai multe cercetări ulterioare, de amploare mai mare, au contrazis-o.

Alți părinți sunt îngrijorați de prezența alcoolului benzilic, un conservant folosit în unele preparate. Medicii precizează însă că nu există dovezi că acea cantitate foarte mică din injecția cu vitamina K ar provoca efecte nocive. În plus, sunt disponibile și variante fără conservanți.

Există și părinți care consideră intervenția nenaturală, vor să evite disconfortul provocat de injecție sau cred că riscul de hemoragie este neglijabil.

„Vor spune că este un risc de hemoragie de unul la un milion. În mod categoric, nu este așa”, a declarat Annemarie Stroustrup, vicepreședinte pentru servicii pediatrice în cadrul Northwell Health, o rețea medicală din New York și Connecticut, unde mai mulți bebeluși au suferit hemoragii în ultimii doi ani.

Dezinformarea este considerată unul dintre factorii care au contribuit la creșterea numărului de refuzuri. În același timp, oficiali ai administrației Trump au alimentat neîncrederea în recomandările medicale standard, inclusiv în alte domenii ale sănătății. Organizația Children’s Health Defense, condusă anterior de actualul secretar al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a sugerat că injecțiile cu vitamina K ar putea fi periculoase.

O purtătoare de cuvânt a Departamentului american al Sănătății a pus creșterea refuzurilor pe seama politicilor adoptate în timpul administrației Biden în perioada pandemiei de COVID-19. Ea a declarat că instituția încearcă să recâștige încrederea publicului prin transparență, știință și respectarea deciziilor individuale.

Hemoragiile pot avea consecințe devastatoare

Estimările specialiștilor arată că un copil din 60 dintre cei care nu primesc injecția poate suferi o hemoragie în prima săptămână de viață. Alte cazuri pot apărea în următoarele șase luni.

Medicii avertizează că primele semne pot fi greu de observat. Bebelușul poate deveni neobișnuit de somnolent sau poate începe să se hrănească mai puțin. Starea se poate agrava însă foarte repede.

Unii copii ajung să aibă convulsii, alții vomită sau elimină sânge prin scaun. În cazurile grave, pot apărea dificultăți respiratorii sau chiar oprirea respirației. Investigațiile imagistice pot evidenția hemoragii extinse, inclusiv la nivelul creierului sau abdomenului.

Jeremy Jacobs, profesor asistent la Vanderbilt University Medical Center, specializat în coagularea sângelui, a povestit cazul unui bebeluș de câteva luni care a ajuns la spital cu vânătăi și pete de sânge sub piele. Investigațiile au arătat că avea o hemoragie cerebrală.

Administrarea de urgență a vitaminei K a îmbunătățit coagularea sângelui, însă intervenția a venit prea târziu. Copilul a murit.

Potrivit estimărilor, aproximativ 20% dintre hemoragiile provocate de deficitul de vitamina K sunt fatale. Mulți dintre copiii care supraviețuiesc rămân cu leziuni cerebrale, care pot provoca paralizie, dizabilități intelectuale sau dependență pe termen lung de o sondă de alimentare ori de un ventilator.

În unele situații, medicii pot încerca să câștige timp prin transfuzii, intervenții chirurgicale pentru reducerea presiunii asupra creierului sau prin menținerea copilului în viață cu ajutorul aparatelor. Administrarea vitaminei K poate declanșa procesul de coagulare în câteva ore, însă nu poate repara întotdeauna leziunile deja produse.

Medicii cer monitorizarea cazurilor la nivel național

Hemoragiile provocate de deficitul de vitamina K nu sunt monitorizate printr-un sistem național în Statele Unite. În iunie, senatoarea Angela Alsobrooks și reprezentanta Kim Schrier au cerut Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) să urmărească public atât refuzul injecției, cât și cazurile de sângerare asociate deficitului de vitamina K.

Schrier, medic pediatru înainte de a intra în Congres, a explicat că datele oficiale i-ar putea ajuta pe medici să discute cu părinții pe baza unor situații concrete, nu doar a unor riscuri teoretice.

„Ar fi o discuție mult mai apropiată de realitate decât una despre un risc ipotetic”, a declarat aceasta.

Medicii spun că discuțiile cu părinții sunt dificile, mai ales atunci când aceștia înțeleg că refuzul injecției ar fi putut contribui la îmbolnăvirea copilului. Unii resping legătura, în timp ce alții sunt copleșiți de vinovăție.

Jessica Kirk spune că încearcă să le vorbească părinților cu empatie, fără să îi judece. În ziua în care a tratat nou-născutul cu hemoragie internă, a găsit-o pe mamă albă la față, urmărind neputincioasă încercările echipei medicale de a-i salva copilul.

Medicul le spune adesea părinților aflați în astfel de situații că nu trebuie să se învinovățească și că nu aveau cum să prevadă ce urma să se întâmple.

În cazul acelei mame, însă, Kirk a mărturisit că nu a putut rosti ultima parte a mesajului.

Știa că femeia crezuse că ia cea mai bună decizie pentru copilul ei. Dar nu a putut să-i spună că nu ar fi avut cum să facă ceva diferit.