Marine Le Pen vs. Alice Weidel. Cum vrea extrema dreaptă să transforme Uniunea Europeană

Alice Weidel și Marine Le Pen, șefele mișcărilor de extremă dreapta germană, respectiv franceză, și-au prezentat, la o săptămână distanță una de cealaltă, viziunile pentru „reforma” și remodelarea Uniunii Europene în imaginea extremismului european de rit nou. Ambele partide intenționează să schimbe blocul pentru a crește „suveranitatea națională”, dar au perspective diferite în domeniile fiscal și energetic și diferă și în privința „profunzimii” reformelor, relatează Euronews.

Acum, niciunul dintre cele două partide neofasciste nu mai susțin direct ieșirea din UE. În schimb, ambele vor ca blocul să fie transformat într-o „alianță de state suverane”, cu organizații politice mai slabe și cu puteri reduse.

Dacă vor ajunge la putere, planurile lor vor submina parteneriatul franco-german care a condus integrarea europeană vreme de ani de zile. Viitorul UE ca proiect federal și al integrării europene ar fi, astfel, pus în pericol.

Weidel și-a prezentat planul „New Deal for Europe” la o conferință de presă la Parlamentul European, miercuri, la o săptămână după ce și Le Pen și-a prezentat propria viziune, la Bruxelles.

Ambele politiciene sunt în poziții de forță din punct de vedere electoral în țările lor. Weidel se laudă cu victorii importante în alegerile regionale din Germania, iar AfD-ul ar putea pentru prima dată să conducă un land german. Ar fi pentru prima dată când neofasciștii ajung la putere în Germania, chiar și la nivel local, după Al Doilea Război Mondial.

„Obiectivul nostru este să ne asumăm responsabilitatea guvernării după următoarele alegeri federale”, a spus ea.

În Franța, toate sondajele recente o plasează pe Marine Le Pen pe primul loc, cu un procent între 34 și 38 la sută în primul tur al alegerilor. Iată principalele elemente de convergență între cele două programe, dar și principalele diferențe.

Opoziția față de Ucraina

Ambele politiciene sunt de acord că sprijinul financiar pentru rezistența Ucrainei împotriva războiului de agresiune al Rusiei trebuie să înceteze.

La conferința sa de presă de săptămâna trecută, Le Pen a susținut că situația dificilă a finanțelor publice franceze nu mai permite continuarea ajutorului pentru Ucraina și a cerut ridicarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

„Am fost, evident, de acord să menținem o serie întreagă de mecanisme pentru instruirea soldaților lor, pentru pregătirea armatei lor și pentru furnizarea de ajutor, inclusiv în materie de echipamente. Dar nu mai putem finanța Ucraina, așa că această finanțare va înceta”, a declarat ea.

Weidel a declarat, miercuri, că dorește încheierea unui tratat de pace și a cerut o „abordare diplomatică rezonabilă”, care să țină cont de „interesele de securitate ale Ucrainei și Rusiei”.

Într-un interviu recent acordat revistei The Economist, ea a susținut că Ucraina a pierdut deja războiul și a promis că va pune capăt sprijinului Germaniei pentru Ucraina.

Poziția lui Weidel și a AfD-ului este chiar mai pro-rusă, părând că formațiunea germană candidează pentru interesele rușilor. Weidel a spus recent că „vrea motorină din Rusia”.

Politica fiscală: cea mai importantă diferență

Cea mai mare diferență dintre cele două formațiuni privește politica fiscală.

Le Pen vrea armonizarea la nivelul UE a taxelor aplicate tutunului, alcoolului și marilor companii, pentru a preveni concurența fiscală neloială între țările europene.

Ea a propus, de asemenea, ca Banca Centrală Europeană (BCE) să își revizuiască mandatul pentru a acorda mai multă importanță creșterii economice, în loc să se concentreze pe stabilitatea prețurilor.

„Așa cum am considerat întotdeauna, BCE trebuie să își reevalueze direcția de acțiune. Este esențial să țină cont de ocuparea forței de muncă, de creșterea economică și de inovare, având în vedere că politicile de relaxare monetară aplicate între 2010 și 2022 nu au fost orientate către investițiile viitoare”, a declarat Le Pen săptămâna trecută.

AfD, în schimb, se opune oricărui transfer de suveranitate fiscală către organisme supranaționale și susține că BCE trebuie să se limiteze strict la mandatul său inițial de asigurare a stabilității prețurilor.

„Există o interdicție ca BCE, Banca Centrală Europeană, să finanțeze datoria publică a statelor. Și ce face BCE? Finanțează datoria publică”, a declarat Weidel.

Ambele partide se opun ferm datoriei comune a UE și doresc reducerea contribuțiilor țărilor lor la bugetul european. 

Le Pen vrea să plafoneze contribuția netă a Franței la 5 miliarde de euro anual. Nici Weidel, nici documentul „New Deal for Europe” al AfD nu precizează o sumă, insistând în schimb asupra necesității de a „pune capăt rolului Germaniei de principal finanțator”.

Energia: taxa europeană pe carbon la frontieră vs. libertatea de a folosi cărbune

În domeniul energiei și al politicilor climatice, ambele partide critică Pactul Verde European și susțin energia nucleară, dar propun abordări diferite.

Le Pen a respins eticheta de partid „sceptic în privința schimbărilor climatice”, a susținut introducerea unei taxe europene pe carbon la frontieră și a propus corelarea contribuțiilor statelor membre la bugetul UE cu emisiile lor de carbon, pentru a încuraja tranziția către energia curată.

„Cu cât o țară se îndepărtează mai mult de obiectivele Acordului de la Paris, cu atât ar trebui să contribuie mai mult”, a declarat ea.

Documentul AfD insistă, în schimb, asupra libertății depline a fiecărui stat de a-și alege propriul mix energetic. Astfel, Germania ar trebui să poată utiliza fără restricții energia nucleară, cărbunele, gazele naturale și sursele regenerabile, în funcție de nevoile economiei sale.

„Acum ne bazăm complet pe o tranziție energetică ideologică, axată pe energia eoliană și solară. Vedem această evoluție în întreaga Europă, prin implementarea Pactului Verde, prin legea privind energia utilizată în clădiri și, mai ales, prin interzicerea motoarelor cu ardere internă. Aceasta reprezintă o perturbare flagrantă a economiei de piață libere”, a declarat Weidel.

Le Pen țintește distrugerea Comisiei Europene. AfD vrea să slăbească și Parlamentul European

Ambele partide doresc reducerea atribuțiilor Comisiei Europene și transformarea acesteia într-un „secretariat aflat în serviciul țărilor”, după cum s-a exprimat Le Pen.

„Comisia vrea să fie un stat. Noi nu vrem acest lucru”, a declarat ea, respingând orice ambiție a executivului european de a-și extinde atribuțiile în domeniul securității, diplomației și serviciilor de informații.

Le Pen dorește, de asemenea, desființarea Comitetului European al Regiunilor și a Comitetului Economic și Social European, două organisme consultative care reprezintă autoritățile locale și diferite interese sociale.

Weidel are o poziție asemănătoare.

„Nu vrem ca o Comisie care nu este aleasă prin vot să se amestece în viața voastră privată și să perturbe procesul decizional al statelor membre”, a declarat ea.

AfD merge un pas mai departe, punând sub semnul întrebării legitimitatea Parlamentului European și promovând o Europă organizată în jurul statelor naționale suverane.

Una dintre cele mai radicale propuneri din documentul „New Deal for Europe” prevede:

„Parlamentul European nu ar mai trebui să fie ales direct, ci să fie format din delegați desemnați de parlamentele naționale”.

Strategii diferite pentru schimbare

Le Pen își imaginează o transformare a UE în urma alegerilor din Spania, Franța, Italia și Polonia, unde se anticipează că partidele de extremă dreapta vor câștiga sau vor obține rezultate importante.

Partidul Lege și Justiție din Polonia ar putea reveni la putere, în timp ce Vox, din Spania, ar putea intra la guvernare alături de Partidul Popular.

În Franța, Marine Le Pen ar putea deveni prima președintă de extremă dreapta din istoria țării.

„Aceasta va fi misiunea noastră comună pentru anii și deceniile care urmează. Nu va consta doar în anularea lucrurilor care au fost făcute foarte prost în ultimii 30 de ani la nivel european”, a declarat ea.

Le Pen susține că noua „Europă a națiunilor” va avea organizații europene care nu vor exercita nicio autoritate asupra statelor membre.

AfD, în schimb, identifică anul 2029 drept momentul decisiv pentru reformarea UE, când alegerile europene ar putea aduce o „majoritate patriotică de dreapta în Parlamentul European”.

Partidul ia în calcul și măsuri naționale care ar putea perturba funcționarea Uniunii, în cazul în care reformele propuse nu vor fi adoptate.

Printre acestea se numără utilizarea pe scară extinsă a derogărilor care ar permite Germaniei să nu participe la anumite politici europene, inclusiv în domeniul liberei circulații, apărării, fiscalității, politicilor sociale și migrației.

„Dacă Schengen nu mai funcționează și nu își mai îndeplinește rolul, trebuie să ieșim din Schengen și să ne protejăm frontierele”, a declarat Weidel.

Ea s-a referit la dificultățile legate de libera circulație, în contextul unor episoade precum sosirea unui număr mare de migranți fără documente în Ceuta, în luna iulie a anului trecut.

Derogarea în domeniul migrației ar însemna că Germania „nu va mai participa la niciun mecanism european de repartizare și nici la cotele privind azilul”, ceea ce ar perturba aplicarea pactului european privind migrația.

Germania are în prezent cea mai mare cotă de solidaritate din UE și este responsabilă pentru relocarea a 4.555 de solicitanți de azil din statele membre aflate în prima linie a presiunii migratorii în 2026.

AfD lasă deschisă posibilitatea ieșirii din UE

Dacă reformele profunde ale structurii UE se vor dovedi imposibil de realizat, planul AfD prevede că „poporul german ar trebui atunci să decidă singur”.

Această formulare poate fi interpretată drept o referire implicită la organizarea unui referendum privind apartenența Germaniei la UE, ca soluție de ultimă instanță, deși Weidel nu a menționat această posibilitate în cadrul conferinței sale de presă.

Le Pen, care în trecut susținea ferm ieșirea Franței din UE, a renunțat treptat la această idee, orientându-se, în timpul campaniei prezidențiale din 2022, către o strategie de reformare radicală a Uniunii din interior.

Dave Sinardet, politolog belgian specializat în studiul partidelor de extremă dreapta, consideră că retragerea din UE este un scenariu nerealist.

„Majoritatea partidelor de dreapta radicală și-au schimbat poziția față de UE în ultimii ani”, a declarat el pentru Euronews, adăugând că, după Brexit, nicio forță politică nu mai ia în calcul în mod serios părăsirea Uniunii.

„Din acest punct de vedere, AfD se îndreaptă în aceeași direcție în care Adunarea Națională a mers deja în trecut. Renunță la aceste idei, așa cum Le Pen a renunțat la Frexit”, a explicat el.