Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică seară, că nu exclude introducerea de noi taxe şi impozite, și a subliniat că orice proiect nou are nevoie de surse de finanţare. Bugetul pentru anul viitor trebuie să fie unul credibil, a spus Nazare, adăugând că „nu există vreun cufăr de galbeni, secret, pitit undeva la Ministerul Finanţelor, o resursă din asta extrabugetară, o resursă care să fie neştiută, care acum să fie consumată”.
„E un lucru foarte bun că în dezbaterea publică apare și deficitul ESA. Probabil că nici dacă ne-am fi chinuit să punem pe agenda publică deficitul ESA, în urma căruia suntem judecați în procedura de deficit excesiv, nu ne-ar fi reușit atât de bine.
Trebuie să înțelegem faptul că deficitul ESA va fi publicat anual, iar această cifră o vom afla în 2027. Din comunicatul Eurostat, aflăm, în octombrie 2026, că deficitul pe 2025 în ESA total, pe an, este de 7,8%, deci nu este de 7,9%. Aceasta este o cifră definitivă. Sunt cifre semidefinitive, definitive, cifre provizorii care apar pe parcurs, dar la fiecare publicare pe care o face Eurostatul se schimbă și seriile trimestriale. De aceea, cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual și nu trebuie confundată, pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la Digi24.
„Avem un an și un buget pe care l-am construit în funcție de PNRR. În fosta coaliție am discutat prioritățile, am stabilit că cel mai important lucru pentru România reprezintă PNRR, am orientat toate investițiile spre PNRR, am ținut cont de termenul de 31 august și am concentrat foarte multe investiții în T2 și T3, când ele, tradițional, erau la finalul anului. Care era alternativa? Să nu plătim la timp PNRR-ul? Să nu onorăm obligații către firme românești care derulau proiecte în PNRR?
Nu aveam o alternativă. De aceea am concentrat toate resursele, majoritatea spațiului fiscal spre PNRR și am diminuat spațiul fiscal pentru proiectele făcute de stat. Și se vede în execuția pe cash. Ce știm în momentul acesta este că deficitul la luna septembrie este de 3,8%. Este o ajustare semnificativă față de anul trecut, când era 5,5%. Vorbesc de deficitul pe care îl publicăm cash”, a mai spus Nazare.
„Mai vreau să spulber un mit. Nu există vreun cufăr de galbeni, secret, pitit undeva la Ministerul Finanţelor, o resursă din asta extrabugetară, o resursă care să fie neştiută, care acum să fie consumată. Banii din buget vin din taxe, din impozite, din dividende de la companii de stat, din fonduri europene şi din împrumuturi. Acestea sunt sursele bugetului.
Trebuie să echilibrăm aceste lucruri. Avem în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană şi suntem la jumătatea drumului. Coborâm de la 9,2-9,3 spre 6%, dar toleranţa, în actuala criză socio-economică pe care o parcurgem e mult mai mică la noi ajustări. Ca atare drumul de acum încolo nu-i mai uşor, e mai greu, se verticalizează. Nu-i uşor să cobori de la 6 la 3. Eşti la jumătatea drumului”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Nazare a declarat că „creşterea economică nu se poate face fără disciplină fiscal-bugetară”: „Nu putem avea o creştere economică sănătoasă, dacă nu punem finanţele publice în ordine şi nu putem valorifica oportunităţi esenţiale pe care le avem în negocieri la Bruxelles, atât timp cât ne prezentăm tot timpul ţara cu cel mai mare deficit, cu cea mai mare inflaţie, cu cel mai mare deficit de gemene. Dacă nu corectăm împreună şi e un efort naţional, nu-i efortul unui partid, trebuie să fie un efort naţional să corectăm această situaţie, tocmai ca să avem mai multă prosperitate şi să beneficieze toţi românii din faptul că situaţia noastră financiară se îmbunătăţeşte”.