Uniunea Europeană se confruntă deja cu dificultăți în încercarea de a ajunge la un acord asupra celui mai mare buget din istoria sa, de a acoperi deficitul uriaș de finanțare al Ucrainei și de a face față presiunilor geopolitice exercitate de Statele Unite și China. Acum, UE riscă să fie paralizată și de conflictele politice interne din țările care reprezintă împreună aproximativ 60% din PIB-ul și populația Uniunii, scrie Politico, luni. Summitul de săptămâna trecută le-a dat oficialilor de la Bruxelles o idee despre cât de dificil va fi să ajungă la un acord privind bugetul sau aproape orice alt subiect.
„Până acum, toată lumea înțelegea că trebuie să finalizăm (...) un acord politic până la sfârșitul anului”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, într-un interviu din timpul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, referindu-se la negocierile dificile privind bugetul UE.
Însă, alegerile din Spania fac imposibilă respectarea acestui termen, a spus el. Iar anul viitor vor avea loc alegeri „în Franța, Italia” și în alte țări, a adăugat Christodoulides, anticipând complicații și mai mari pentru Uniunea Europeană.
UE se confruntă cu o dilemă fără precedent: cele mai mari patru economii ale sale se pregătesc de alegeri sau traversează perioade de instabilitate politică, ceea ce ar putea afecta serios capacitatea Uniunii de a lua decizii.
Spania va organiza alegeri luna viitoare, iar sondajele arată că victoria va aparține unei coaliții formată din Partidul Popular, conservator tradițional, și Vox, dreapta radicală. Franța își va alege un nou președinte în aprilie, iar sondajele o favorizează pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte. În Germania, ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD) pune sub semnul întrebării viitorul cancelarului Friedrich Merz. Iar guvernul prim-ministrei italiene Giorgia Meloni, care a rezistat la putere neobișnuit de mult pentru standardele Italiei, se îndreaptă și el spre alegerile din 2027.
Consecințele încep deja să se contureze.
Ultimul summit al UE ne-a arătat un prim peisaj al situației care urmează: după două zile de discuții, liderii europeni nu au reușit să facă progrese în negocierile privind bugetul de 2.000 de miliarde de euro și au ajuns, în schimb, să se confrunte într-o dispută neașteptat de aprinsă pe tema politicii energetice.
Concluziile summitului au omis în mod vizibil orice referire la obținerea unui consens asupra bugetului înainte de sfârșitul anului. Statele membre s-au opus presiunilor președintelui Consiliului European, Antonio Costa, de a stabili un termen-limită pentru sfârșitul lui 2026, deși sunt programate noi summituri în noiembrie și decembrie.
Dacă nici aceste reuniuni nu vor produce un acord, negocierile, deja marcate de conflicte, vor continua în 2027, când campaniile electorale vor influența probabil și mai puternic discuțiile, iar guvernele ar putea deveni tot mai reticente să facă compromisurile necesare.
Atac din trei direcții
Paralizia de care se teme UE, pe măsură ce Europa intră într-o perioadă electorală tot mai aglomerată, începe deja să se manifeste. Summitul de săptămâna trecută a demonstrat cât de dificil a devenit să se ajungă la compromisurile de care UE are nevoie.
În loc să încheie acorduri importante, cu excepția unei înțelegeri franco-germane privind industria auto, liderii au profitat de reuniune pentru a-și consolida pozițiile și a încerca să obțină avantaje tactice în fața taberelor rivale.
Pesimismul era evident, potrivit celor șase diplomați și oficiali citați de Politico, mai mulți dintre aceștia avertizând că UE se va confrunta cu dificultăți majore în lunile următoare. Toți au vorbit sub rezerva anonimatului. „Anul viitor va fi și mai rău”, a declarat un diplomat european de rang înalt.
„Este adevărat, din cauza acestui calendar electoral (...) anul viitor va fi mult mai dificil atât în statele membre, cât și în Parlamentul European”, a declarat Carla Tavares, eurodeputată din grupul Socialiștilor și Democraților și una dintre coordonatoarele negocierilor privind bugetul.
Problemele interne ale Uniunii Europene nu ar fi putut apărea într-un moment mai nepotrivit.
De la acțiunile lui Donald Trump, care subminează alianța transatlantică, până la dezechilibrul comercial tot mai mare cu China, UE se confruntă cu presiuni geopolitice și economice crescânde pe mai multe fronturi.
„Ei urmăresc să ne dezbine. Vor să fim dezbinați”, a declarat prim-ministrul Belgiei, Bart De Wever, într-o conferință de presă organizată târziu în noapte, în timpul summitului, făcând referire, fără să numească țări, la puterile aflate la est și la vest de Bruxelles. „Și au, desigur, mijloace prin care ne pot face rău”.
Fostul ministru lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, în prezent cercetător invitat la Universitatea Stanford, a fost mai direct. „Acum suntem atacați din trei direcții: de Statele Unite, Rusia și China”, a spus el.
SUA pun sub semnul întrebării vechile alianțe care au stat la baza securității europene timp de generații. Rusia desfășoară un război din umbră în întreaga Europă, de la atacuri cibernetice și sabotaje până la o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, pe care autoritățile germane au atribuit-o Kremlinului. China își consolidează controlul asupra lanțurilor de aprovizionare esențiale și inundă piețele europene cu produse ieftine.
La toate acestea se adaugă problema Ucrainei.
Conform FMI, țara se va confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de 30-35 de miliarde de dolari, în timp ce Rusia îi bombardează infrastructura energetică înaintea unei ierni care se anunță extrem de dificile. Aceasta în ciuda celor 90 de miliarde de euro pe care UE a acceptat deja să îi ofere anul trecut.
Landsbergis a declarat că lunile următoare se anunță „extrem de sumbre” pentru Kiev. „Totul cade pe umerii europenilor”, a spus el.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj sumbru la summitul de săptămâna trecută, avertizându-i pe jurnaliști că, dacă Ucraina va cădea, 20 de milioane de ucraineni se vor refugia în UE. „Rusia ne ucide”, a spus el. „Nu vor să se oprească”.
O posibilă soluție pentru dificultățile financiare ale Ucrainei ar fi folosirea celor 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pe termen nedeterminat la Euroclear, depozitarul financiar cu sediul la Bruxelles.
Însă, nici în această privință nu există semne că țările UE s-ar apropia de un acord. Belgia, care a blocat încercările anterioare de utilizare a activelor pentru sprijinirea Ucrainei, continuă să își mențină poziția.
„Nimic nu s-a schimbat”, a declarat prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson.
Alte soluții posibile, precum emiterea de noi obligațiuni comune, vor necesita compromisuri dificile, tocmai într-un moment în care UE dispune de tot mai puțin spațiu de manevră.
La cine mai poate apela Europa
Problemele UE depășesc cu mult negocierile bugetare sau disputele privind anumite politici.
În condițiile în care viitorul politic al mai multor lideri influenți ai Europei este incert, UE riscă să piardă alianțele stabile și liderii naționali experimentați de care are nevoie pentru a negocia compromisuri.
„Acum avem o Europă fără un lider evident”, a susținut un alt diplomat european. „Von der Leyen este puternică. Dar nu avem o Merkel sau un Mitterrand”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, unul dintre cei mai importanți lideri pro-europeni, pleacă din funcție în primăvara anului viitor.
În timpul unei discuții cu ușile închise la summitul de săptămâna trecută, Macron a recunoscut că nu va mai avea mandatul politic necesar pentru a semna un acord privind bugetul în ultimele sale luni la putere, au declarat patru diplomați europeni. Potrivit sondajelor, prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, se îndreaptă spre o înfrângere electorală după opt ani la putere.
Spaniolii vor vota pe 29 noiembrie, ceea ce înseamnă că Sanchez va fi în plină campanie electorală în timpul reuniunilor liderilor UE din 13 și 26 noiembrie.
Costa, care a vorbit de necesitatea încheierii unui acord privind bugetul UE până la sfârșitul anului 2026, pentru ca acesta să poată intra în vigoare fără probleme în 2028, a respins temerile că următorul val de alegeri europene ar putea bloca negocierile.
„Trăim în 27 de democrații”, a declarat el, vineri. „Aproape în fiecare lună avem câte un scrutin. Dacă ar trebui să ținem cont de alegeri, nu am mai putea aproba niciodată un nou buget”.
Indiferent de rezultatul alegerilor, nu se așteaptă ca Spania să aibă un nou guvern înainte de ianuarie, ceea ce ar putea perturba negocierile bugetare, potrivit a doi diplomați europeni.
De asemenea, nimeni nu poate spune cu certitudine cât timp va mai rămâne Friedrich Merz în funcția de cancelar al Germaniei.
Deși următoarele alegeri federale nu sunt programate până în 2029, creșterea popularității AfD și prăbușirea propriei sale popularități complică situația, reducând disponibilitatea lui Merz de a accepta compromisuri.
Și Italia urmează să organizeze alegeri în octombrie 2027. Un alt diplomat european a declarat că nu se așteaptă ca Meloni să aștepte până atunci, considerând că aceasta ar putea convoca alegeri mult mai devreme.
Un oficial european de rang înalt a sugerat că luna ianuarie ar putea oferi o fereastră de oportunitate pentru încheierea acordului bugetar. Ar putea fi ultima șansă de a ajunge la o înțelegere înainte ca instabilitatea politică din Europa să facă obținerea unui compromis și mai dificilă.