Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că economia României va înregistra o contracție de 0,4% în 2026, după ce anterior anticipa o creștere de 0,1%. Industria, comerțul și serviciile sunt printre cele mai afectate sectoare, în timp ce consumul populației va continua să scadă. Pentru 2027, instituția anticipează o revenire economică, de 1,7%.
Potrivit estimărilor CNSP, PIB-ul României va ajunge la 2.086,3 miliarde de lei în 2026, însă economia va înregistra o scădere reală de 0,4%. Datele provizorii publicate de INS arată că produsul intern brut a scăzut deja cu 0,6% în primul semestru al anului.
Prognoza vine după ce și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit, în scădere, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, până la o contracție de 0,5%, de la un avans de 0,7% cât prognoza în luna aprilie și o creștere de 1,4% în luna octombrie a anului trecut.
Industria este sectorul pentru care CNSP anticipează cea mai puternică deteriorare, cu o reducere a valorii adăugate brute de 3,4% în 2026. Instituția explică această evoluție prin cererea internă modestă și costurile ridicate ale energiei și consumurilor intermediare, care continuă să afecteze activitatea unor ramuri industriale.
Nici serviciile nu au o perspectivă favorabilă. Valoarea adăugată brută din acest sector este estimată să scadă cu 1,9%, în special din cauza rezultatelor mai slabe din comerț, transporturi și servicii de piață.
Prăbușirea consumului
Consumul privat este estimat să scadă cu 1,6% în 2026. CNSP pune această evoluție pe seama pierderii puterii de cumpărare, a inflației ridicate și a măsurilor de consolidare fiscal-bugetară.
Instituția arată că reducerea câștigului salarial real și cheltuielile ridicate cu energia și bunurile de strictă necesitate au limitat resursele disponibile pentru alte categorii de consum.
„Persistenţa unei inflaţii ridicate, chiar în condiţiile temperării ritmului anual de creştere a preţurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populaţiei. Reducerea câştigului salarial real şi comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare şi servicii, cu efecte asupra comerţului şi activităţilor productive dependente de piaţa internă. În acelaşi timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice şi alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum.”
Prognoza privind inflația la sfârșitul anului 2026 a fost revizuită în creștere, de la 5,3% la 6,4%. Inflația medie anuală este estimată la 8,4%, față de 7,9% în prognoza anterioară.
Construcțiile ar urma să înregistreze o creștere de 10,1%
Nu toate sectoarele economiei au evoluții negative. Construcțiile ar urma să înregistreze o creștere de 10,1% în 2026, după ce estimarea anterioară era de 5,5%. Agricultura este prognozată să crească cu 5,1%, susținută de producția vegetală favorabilă la culturile de toamnă.
Pentru 2027, CNSP estimează o creștere economică de 1,7%. Revenirea ar urma să fie susținută de reluarea consumului privat, prognozat să avanseze cu 1,9%, și de o creștere modestă a industriei, de 0,9%.
Deficitul comercial al României este estimat la 33,4 miliarde de euro în 2026, potrivit prognozei CNSP. Exporturile ar urma să ajungă la 100,4 miliarde de euro, în timp ce importurile sunt estimate la 133,8 miliarde de euro. Astfel, valoarea bunurilor importate ar urma să o depășească în continuare semnificativ pe cea a exporturilor.
Dezechilibrul se reflectă și în deficitul de cont curent, prognozat la 30,9 miliarde de euro, echivalentul a 7,7% din PIB. Indicatorul arată că dezechilibrul extern al economiei rămâne unul important în estimările pentru acest an.
Șomajul ar urma să crească
Nici piața muncii nu are o perspectivă favorabilă. CNSP estimează că numărul mediu de salariați va scădea cu 0,6% în 2026, în timp ce rata șomajului calculată conform metodologiei BIM ar urma să urce la 6,6%, de la 6,3% în prognoza anterioară.
„În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condiţiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât şi efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public. Totodată, inflaţia ridicată a erodat semnificativ din creşterea nominală a salariilor iar reducerea puterii de cumpărare până la 3,3% anual a determinat persistenţa unei cereri de consum reduse”, precizează CNSP.
Un contrast important în prognoza economică este dat de evoluția investițiilor și a construcțiilor. Deși economia României este estimată să înregistreze o contracție de 0,4% în 2026, formarea brută de capital fix, indicator care măsoară investițiile, ar urma să crească cu 8,2%, iar sectorul construcțiilor, cu 10,1%.
Cu toate acestea, avansul investițiilor și al construcțiilor nu ar fi suficient pentru a compensa evoluția negativă din alte sectoare importante. Industria este estimată să scadă cu 3,4%, iar serviciile, cu 1,9%. În același timp, consumul privat ar urma să se reducă cu 1,6%. Astfel, investițiile și construcțiile susțin activitatea economică, dar nu reușesc să împiedice contracția PIB-ului în acest an.