Antena 3 CNN Externe Uniunea Europeană România vs. UE: Cât de stabilă este piața muncii la noi față de restul țărilor membre. Locul surprinzător pe care îl ocupăm

România vs. UE: Cât de stabilă este piața muncii la noi față de restul țărilor membre. Locul surprinzător pe care îl ocupăm

I.C.
3 minute de citit Publicat la 23:45 06 Iun 2026 Modificat la 23:50 06 Iun 2026
GettyImages-79557986
Cele mai instabile piețe ale muncii se regăsesc în special în sudul Europei, cu excepția Finlandei. Foto: Getty Images

Franța, Italia, Spania și Grecia se numără printre statele europene cu cele mai ridicate procente de angajați în contracte pe durată determinată sau cu program parțial. În timp ce unele țări încearcă să reducă acest fenomen, în altele munca part-time devine din ce în ce mai populară. Nu este și cazul României.

Pentru mulți angajați din Europa, munca temporară nu mai este o etapă, ci o constantă, scrie Euronews.

Aproximativ unul din 11 lucrători din Uniunea Europeană se află în așa-numita INE - „ocupare non-standard involuntară”, potrivit Eurofound, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și Muncă.

A fi în această categorie înseamnă, practic, că oamenii sunt nevoiți să alterneze între joburi part-time, contracte pe perioadă determinată sau munci din economia „gig”, pentru că nu reușesc să găsească un loc de muncă stabil, cu normă întreagă și contract permanent.

Eurofound atrage atenția că numărul real ar putea fi chiar mai mare, iar tinerii sunt cei mai afectați.

Europa, împărțită în trei zone ale muncii instabile

Datele arată că Europa este împărțită în trei mari grupuri când vine vorba de acest tip de ocupare.

Cele mai instabile piețe ale muncii se regăsesc în special în sudul Europei, cu excepția Finlandei.

Italia este pe primul loc, cu aproape unul din cinci angajați aflați involuntar în astfel de forme de muncă, dar și cu cea mai mare creștere din UE din 2006 încoace (+6%).

Spania urmează îndeaproape, cu 17%, iar Cipru, Portugalia și Grecia depășesc toate 12%.

La polul opus se află mai multe state din Europa Centrală și de Est, alături de un grup de țări mai bogate - Austria, Germania, Danemarca, Țările de Jos și Irlanda - unde ponderea este mult mai redusă, între 4% și 5%.

Iar pe ultimul loc este chiar România, unde ponderea este de 1,4%.

Cine sunt lucrătorii cei mai afectați

Potrivit Eurofound, persoanele aflate în astfel de forme de muncă sunt „în mod disproporționat lucrători din zona muncii fizice, cu studii primare”.

În ultimii 20 de ani, media europeană a rămas relativ stabilă: de la 11% în 2006 a scăzut ușor la aproximativ 9% în 2024, după un vârf de 13% în 2015.

Femeile sunt mai expuse decât bărbații, iar diferențele sunt cele mai mari în Franța și Germania. Cele mai mici decalaje de gen se înregistrează în Regatul Unit, Polonia și Lituania.

Eurofound explică această diferență prin posibile forme de „discriminare pe piața muncii”, menționând că unele contracte temporare pot fi folosite și ca „instrument de testare pentru lucrători considerați mai puțin stabili de angajatori, din cauza responsabilităților familiale”.

Cum încearcă unele țări să reducă instabilitatea

Polonia și Spania sunt exemplele principale de state care au luat măsuri pentru stabilizarea pieței muncii.

Polonia a înregistrat cea mai mare scădere a muncii INE din UE în ultimele două decenii: de la aproape 22% în 2006 la 7% în 2024. Scăderea este pusă pe seama modificărilor legislative din 2016, care au limitat utilizarea contractelor temporare și au crescut taxarea acestora.

Spania a introdus un tip de contract numit „fijo discontinuo”, destinat lucrătorilor sezonieri sau intermitenți (barmani, lucrători în agricultură sau hoteluri). Este un contract cu caracter recurent: nu are o dată fixă de expirare, iar angajatorul este obligat să reangajeze persoana când începe sezonul de activitate.

Scăderi semnificative ale muncii instabile au fost înregistrate și în Germania și în cele trei state baltice.

Țări unde munca part-time este o alegere

Există însă și state în care munca part-time nu este impusă de lipsa alternativelor, ci este o alegere.

În Țările de Jos, 45% dintre lucrătorii part-time au ales voluntar acest tip de program în locul unui job cu normă întreagă. Specialiștii spun că acest model este „bine înrădăcinat cultural și foarte răspândit”.

În Belgia, procentul este de 25%, pe fondul introducerii sistemului „time-credit”, un set de măsuri care oferă mai multă flexibilitate angajaților pentru a-și putea echilibra viața profesională cu cea personală.

Și aici, România se află tot pe ultimul loc, cu doar 0,3% dintre lucrători alegând voluntar un program part-time, ceea ce sugerează că piața muncii din România este orientată aproape exclusiv către contractele cu normă întreagă, din dorință sau din nevoie.

În general, Eurofound arată că munca part-time poate ajuta la un mai bun echilibru între viața profesională și cea personală și poate sprijini participarea pe piața muncii a persoanelor cu responsabilități de îngrijire.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close