Alegeri locale parțiale în București: Campania s-a încheiat. Ce reguli trebuie să respecte candidații
Publicat acum 3 ore si 4 minute
PSD cere tuturor partidelor, inclusiv celor din Opoziţie, să se opună proiectului de buget al Comisiei Europene alocat agriculturii. "PSD face un apel la toate forțele politice pentru apărarea interesului național și al agriculturii românești în legătură cu proiectul președinției Comisiei Europene privind Bugetul Uniunii Europene 2028-2034. PSD consideră că adoptarea în forma actuală a viitorului buget al Uniunii Europene ar afecta substanțial agricultura românească, iar gravitatea situației nu lasă loc de dispute politice interne pe acest subiect", se arată într+un comunicat emis vineri de PSD.
"România trebuie să își stabilească o poziție unitară și fermă, care să fie apărată cu demnitate de toți reprezentanții țării noastre la nivel european, indiferent de instituțiile în care activează și indiferent de orientarea sau apartenența lor politică. Astfel, se impune o dezbatere constructivă între toate forțele politice, în coordonarea Președintelui României care are un rol esențial la votul final din Consiliul European pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii.
Principalele prevederi la care România trebuie să se opună la viitoarele negocieri sunt următoarele:
1) Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane. O astfel de abordare ar crea o incertitudine majoră asupra finanțării agriculturii din România. Fermierii ar putea pierde fonduri semnificative din motive pur birocratice sau din cauza neîndeplinirii unor jaloane din alte sectoare de activitate. Politica agricolă comună trebuie finanțată separat! Hrana și securitatea alimentară nu pot fi condiționate! De altfel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a purtat deja discuții cu omologii săi din mai multe state europene, majoritatea respingând această abordare din proiectul viitorul buget.
2) Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată. O astfel de prevedere ar reduce fondurile europene disponibile pentru fermierii noștri și ar determina o divizare artificială și ineficientă a suprafețelor agricole. România s-a opus de fiecare dată când s-a mai încercat o astfel de plafonare!
3) Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%. O astfel de modificare ar pune presiune pe bugetul național din care ar trebui asigurată cofinanțarea proiectelor din agricultură și ar reduce semnificativ accesul fermierilor români la fondurile europene", se arată în comunicatul PSD.
Bugetul total alocat pentru planurile naţionale şi regionale de parteneriat se ridică la 865 de miliarde de euro, în perioada 2028-2034, în timp ce sprijinul garantat pentru veniturile fermierilor are prevăzută o sumă de 300 miliarde de euro, arată fişa informativă pentru Agricultură din noul Cadrul financiar multianual (CFM), publicată vineri de Comisia Europeană.
De asemenea, plasa unitară de siguranţă (în cadrul facilităţii UE) este de 900 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă un total de 6,3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
"Securitatea alimentară, agricultura şi zonele rurale rămân o prioritate pentru finanţare în cadrul următorului buget al UE 2028-2034. Politica Agricolă Comună (PAC) va continua să joace un rol central în asigurarea autonomiei strategice a UE, sprijinind în acelaşi timp fermierii şi comunităţile rurale din întreaga Europă", se arată în document.
300 de miliarde de euro pentru Agricultură
Comisia Europeană propune o Politică Agricolă Comună cu reguli mai simple şi mai flexibile: un cadru unic de reglementare pentru PAC, combinat cu noi plăţi simplificate şi va reduce sarcina atât pentru fermieri cât şi pentru administraţii. De asemenea, se are în vedere o Politică Agricolă Comună echitabilă şi mai bine direcţionată, în condiţiile în care noua PAC va include o distribuţie mai echitabilă a fondurilor pentru a sprijini mai bine diversitatea sectorului agricol al UE. În plus, este vizată o Politică Agricolă Comună care facilitează sinergiile cu alte politici pentru a obţine un impact mai puternic asupra agriculturii şi zonelor rurale ale UE.
"Condiţiile financiare stabilesc o nouă abordare care stabileşte sume minime şi maxime pe hectar, uniformizând astfel plata pe hectar în rândul statelor membre UE, sinergii cu alte politici, iar Noul Fond European pentru Competitivitate şi Programul-cadru de cercetare al UE vor promova competitivitatea, sustenabilitatea şi rezilienţa agriculturii, silviculturii, zonelor rurale şi de coastă", se arată în documentul citat de Agerpres.
Astfel, sprijinul pentru agricultură şi zonele rurale va fi acordat prin noile planuri de parteneriat naţionale şi regionale, reunind instrumentelor cheie de finanţare ale UE sub un singur acoperiş, iar sprijinul pentru veniturile fermierilor este garantat, asigurând predictibilitate şi stabilitate continuă. În plus, o integrare mai strânsă a finanţării pentru coeziune, dezvoltare socială şi dezvoltare rurală va genera investiţii mai coordonate în infrastructura rurală, servicii, inovare şi sustenabilitate
Comisia apreciază că "sumele garantate pentru sprijinul pentru venitul fermierilor în cadrul planurilor de parteneriat naţional şi regional vor oferi un nivel de trai echitabil, iar regulile de finanţare mai simple pentru agricultură şi comunităţile rurale vor facilita abordarea provocărilor societale şi de mediu".
De asemenea, sinergiile şi programarea comună vor aborda nevoile de investiţii, în special în zonele rurale, într-un mod mai integrat şi mai cuprinzător, iar fermierii tineri şi noi vor primi un sprijin semnificativ inclusiv un "pachet de început" care îi va însoţi la lansare.