Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat vineri, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că „fără doar și poate”, formațiunea va vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, dacă își angajează răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Csoma Botond a mai spus că cei de la PSD au abordat această problematică spinoasă cu „neseriozitate”, fără să țină cont de specificitățile etnice, istorice și geografice și de angajamentele luate de România pentru protejarea minorităților naționale.
Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a spus că formațiunea maghiară respinge reforma administrativ-teritorială, așa cum a fost propusă de PSD, din trei motive.
„Ne deranjează în primul rând neseriozitatea abordării. Au început cu 1.500, a doua zi au spus 3.000, a treia zi au spus 5.000, apoi au spus și de orașele cu sub 10.000 de locuitori.
În al doilea rând, nu suntem de acord ca această reformă administrativă să se facă doar cu luarea în calcul a regulii numerice. Sunt specificități, particularități istorice, geografice și etnice, care trebuie luate în considerare când faci o asemenea reformă.
A treia chestiune care ne deranjează este că au anunțat colegii de la PSD că vor să facă această reformă prin asumarea răspunderii. Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a spus deputatul.
UDMR amenință cu o moțiune de cenzură
Întrebat dacă, într-un astfel de scenariu, UDMR ar vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, Csoma Botond a spus că „fără doar și poate”. El a adăugat totuși că formațiunea nu va iniția un astfel de demers împreună cu AUR.
„De AUR nu discutăm. Noi nu discutăm cu partidul AUR, nici în acest context. Vom vedea la momentul respectiv. Sunt și alte partide în Parlamentul României în afară de AUR, har Domnului”, a mai spus Botond.
Deputatul a explicat că în acest moment reforma propusă de PSD încalcă drepturile minorității maghiare.
„Există Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, convenție semnată și ratificată de România, articolul 16 din această convenție prevede expres că limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă acea modificare este în detrimentul ponderii unei comunități etnice. Deci trebuie să luăm în considerare această convenție. Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice și geografice”, a mai spus Csoma Botond.
Întrebat dacă foștii parteneri de Coaliție de la PSD au contactat UDMR pentru discuții pe această reformă, Botond a spus: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.
Zeci de stațiuni balneare și orașe istorice riscă să devină comune
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR este legată de posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este înfuriată de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar deveni comune.
- în categoria 8.000 – 10.000 de locuitori: riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova;
- în categoria 6.000 – 8.000 de locuitori: se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni.
- în categoria 4.000 – 6.000 de locuitori: apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal.
- sub pragul de 4.000 de locuitori: lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad (cu doar 1.372 de locuitori), urmat de stațiuni balneare celebre precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.
România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.
Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj.
În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.