Valul fără precedent de proteste ale elevilor din Franța a scos la suprafață presiunile financiare tot mai apăsătoare cu care se confruntă țara. Iar acestea vor fi tot mai greu de gestionat, în condițiile în care a doua economie a Europei încearcă să țină în frâu un deficit bugetar scăpat de sub control, scrie CNN.
Finanțele publice ale Franței sunt într-o stare precară. Potrivit institutului național de statistică, datoria publică a depășit în iunie 4.000 de miliarde de dolari, mai mult decât întreaga economie a țării. Pe fondul creșterii randamentelor obligațiunilor, costul serviciului datoriei a urcat cu miliarde de dolari față de anul trecut.
În paralel, nevoile de finanțare cresc. Îmbătrânirea populației a umflat cheltuielile cu pensiile, iar guvernul vrea să aloce mai mulți bani pentru apărare.
La rândul lor, liceenii cer soluții pentru lipsa de personal, clasele supraaglomerate și clădirile școlare aflate într-o stare avansată de degradare.
Nu este prima dată când încercările de a pune ordine în finanțele țării aduc oamenii în stradă. În 2023, planul de creștere a vârstei de pensionare a declanșat proteste de amploare.
Săptămâna trecută, guvernul francez a propus tăieri masive de cheltuieli și majorări de taxe pentru a reduce deficitul. Investitorii în obligațiuni se tem însă că parlamentarii vor dilua aceste măsuri înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor, avertizează Andrew Kenningham, economist-șef pentru Europa la firma de consultanță Capital Economics.
Scrutinul ar putea aduce la putere, în locul lui Emmanuel Macron, un succesor de extremă dreaptă sau de extremă stânga, ceea ce pune sub semnul întrebării angajamentul Franței față de disciplina fiscală. Kenningham observă că, deși Adunarea Națională, partidul lui Marine Le Pen, a propus recent reduceri substanțiale de cheltuieli pentru stabilizarea finanțelor publice, formațiunea nu renunță nici la promisiunile costisitoare de reducere a taxelor.
"Investitorii vor fi îngrijorați și de o creștere a populismului fiscal după alegeri", a scris economistul într-o notă de săptămâna trecută. "Există un risc major ca diferențele de randament să se adâncească mult, fie înainte, fie după alegerile de anul viitor."
Randamentele obligațiunilor explodează
Temerile privind o posibilă criză a datoriilor în Franța au ajuns la apogeu săptămâna trecută, declanșând o vânzare masivă de obligațiuni franceze și o creștere bruscă a randamentelor.
Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane a atins cel mai înalt nivel din 2012. Altfel spus, investitorii cer acum un câștig mult mai mare pentru a deține datorie franceză decât pentru cea germană, considerată un refugiu mai sigur.
Prăbușirea pieței obligațiunilor franceze a stârnit temeri că efectele s-ar putea propaga și pe alte piețe europene de datorie cu randamente ridicate, iar unii analiști fac deja paralele cu criza datoriilor din zona euro de la începutul anilor 2010.
"Având în vedere dimensiunea și importanța sistemică a Franței, potențialul de contagiune către alte țări și către zona euro în ansamblu este foarte mare și ar putea declanșa o criză gravă pentru întreaga regiune", a declarat pentru CNN Angel Talavera, economist-șef pentru Europa la firma de consultanță Oxford Economics.
Aceste îngrijorări au contribuit decisiv la scăderea monedei euro, luni, la cel mai slab nivel față de dolar din mai 2025. Moneda unică, folosită de 21 de state ale Uniunii Europene, se tranzacționează în jurul pragului de 1,12 dolari, după ce a coborât pentru scurt timp sub acest nivel.
Riscurile depășesc granițele Franței
Turbulențele recente de pe piețe amenință o redresare economică încă fragilă în Europa, susținută de investițiile în inteligență artificială, de cererea în creștere pentru exporturile europene și de majorarea cheltuielilor de apărare ale Germaniei.
Cele mai recente sondaje arată că, luna trecută, activitatea din industrie și servicii din zona euro a crescut în cel mai alert ritm din ultimii aproape trei ani și jumătate. Randamentele ridicate ale obligațiunilor reprezintă însă o amenințare clară la adresa acestei creșteri.
"Dacă guvernele nu reduc cheltuielile, dobânzile vor continua să crească", a avertizat, într-o declarație pentru CNN, Carsten Brzeski, șeful departamentului de macroeconomie al băncii olandeze ING.
Randamentele mai mari scumpesc creditarea în întreaga economie: locuințele și mașinile devin mai greu accesibile, iar investițiile scad. În același timp, guvernele se împrumută mai scump și sunt nevoite să recurgă la un anumit grad de austeritate pentru a opri escaladarea randamentelor.
În ultimele săptămâni, randamentele obligațiunilor de stat ale Franței, Germaniei și Marii Britanii au atins maxime ale ultimilor ani, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de sustenabilitatea datoriei publice.
Situația finanțelor publice din Europa reprezintă "riscuri serioase pentru piețele financiare din zona euro și pentru economie", a declarat pentru CNN Jack Allen-Reynolds, economist-șef adjunct pentru zona euro la Capital Economics.