Elvețienii sunt chemați duminică să voteze la un referendum controversat, care a împărțit societatea în două. Ei trebuie să spună dacă sunt sau nu de acord ca populația țării să fie plafonată la 10 milioane de locuitori. Dacă majoritatea va vota „da”, atunci guvernul va fi obligat să ia măsuri, în principal anti-imigrație, atunci când populația va ajunge la 9,5 milioane pentru a evita depășirea pragului-limită, relatează BBC.
Referendumul a fost inițiat de Partidul Popular Elvețian), de dreapta, care o descrie drept o „inițiativă pentru sustenabilitate”, menită să reducă presiunea asupra locuințelor, serviciilor publice și mediului.
Guvernul, alte partide politice, lideri din mediul de afaceri și sindicatele numesc propunerea o „inițiativă a haosului”, argumentând că aceasta ar priva spitalele și hotelurile de personalul atât de necesar.
Mai mult, aceștia avertizează că o astfel de măsură ar afecta relațiile construite cu greu cu Uniunea Europeană, lăsând Elveția, care nu este membră a UE, izolată într-o lume cu tot mai multe pericole.
Votul va fi foarte strâns
Populația Elveției a crescut rapid din 2002, când era de 7,3 milioane de locuitori. Astăzi este de 9,1 milioane, dintre care 27% sunt rezidenți elvețieni născuți în străinătate.
Sistemul de democrație directă al Elveției înseamnă că toate deciziile majore sunt luate prin vot popular. Inițiatorii unei campanii trebuie doar să strângă 100.000 de semnături pentru a asigura organizarea unui referendum național.
Mulți alegători sunt îngrijorați de trenurile supraaglomerate, apartamentele scumpe și costurile în creștere ale sistemului de sănătate.
Cele mai recente sondaje indică faptul că votul ar putea fi foarte strâns.
Acestea sugerează că alegătorii se îndreaptă ușor spre respingerea propunerii, cu un avantaj extrem de mic: 52% sunt împotrivă. Totuși, sondajele rămân împărțite, 45% declarând că sunt în favoarea propunerii, iar un număr semnificativ de alegători sunt încă indeciși.
Un referendum controversat
Helin Genis și Nils Fiechter au multe în comun, însă opiniile lor diametral opuse privind limitarea populației Elveției reflectă natura profund polarizată a acestui referendum.
Amândoi sunt tineri politicieni locali proveniți din familii de imigranți. Fiechter are 29 de ani, iar Genis 31. Părinții lui Helin provin din Turcia, în timp ce mama lui Nils este din Canada, iar acesta deține dublă cetățenie.
„Am pierdut controlul. Imigrația necontrolată face ca Elveția să nu mai fie Elveția”, se plânge Fiechter, care reprezintă Partidul Popular Elvețian în parlamentul cantonului Berna.
El consideră că problemele țării, inclusiv „criza locuințelor, traficul blocat, școlile supraaglomerate și serviciile sociale suprasolicitate”, sunt consecințe directe al imigrației.
Genis, membră a Partidului Social-Democrat și aleasă în consiliul municipal al orașului Berna, respinge aceste argumente și acuză că este doar o căutare de țapi ispășitori.
„Nu migranții stabilesc nivelul chiriilor. Nu migranții măresc primele de asigurare medicală. Și nici migranții nu iau deciziile politice privind locuințele, infrastructura sau investițiile sociale”, a spus ea pentru BBC News.
Abordarea acestor probleme „prin prisma migrației nu duce la soluții, ci la divizare”, adaugă ea.
Cum va funcționa plafonarea populației
Pentru alegătorii care nu s-au hotărât încă, o întrebare esențială este cum ar funcționa concret o limită a populației.
Impunerea unei limite stricte asupra numărului de rezidenți nu este o măsură pe care altă țară să fi încercat-o, deși China a încercat să încetinească creșterea populației prin politica, acum abandonată, a copilului unic.
Propunerea elvețiană prevede că populația nu trebuie să depășească 10 milioane de locuitori înainte de anul 2050 și obligă guvernul să ia măsuri atunci când se atinge pragul de 9,5 milioane.
Astfel de măsuri ar putea include limitarea numărului de persoane cărora li se acordă azil în Elveția și eliminarea dreptului la reunificarea familiei pentru lucrătorii străini.
Dacă plafonul de 10 milioane ar fi atins, acordurile internaționale semnate de Elveția, inclusiv libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, ar trebui denunțate.
Această perspectivă a alarmat organizația de afaceri Economiesuisse. Economistul-șef al organizației, Rudolf Minsch, afirmă că, dacă inițiativa va fi adoptată, Elveția „s-ar putea confrunta cu dificultăți în relațiile sale cu Uniunea Europeană”.
Motivul este că Bruxelles-ul a avertizat de mult timp statele din afara UE că nu pot selecta doar avantajele pieței unice europene și să evite obligații precum libera circulație a persoanelor.
„UE este de departe cel mai important partener comercial al Elveției”, explică Minsch, adăugând că este „în interesul nostru să avem relații stabile și clare cu principalul nostru partener comercial”.
Angajatorii elvețieni sunt, de asemenea, preocupați de lipsa forței de muncă și de pierderea accesului la un bazin european de lucrători calificați.
Jumătate dintre angajații hotelurilor din Elveția sunt imigranți. Spitalele și căminele de îngrijire depind și ele de lucrători străini.
Partidul Popular Elvețian susține că imigrația generează o cerere tot mai mare pentru paturi de spital și locuri în școli și că limitarea imigrației ar reduce această presiune.
Oponenții spun însă că această viziune este nerealistă, subliniind că 20% din populația Elveției are acum peste 65 de ani.
Elveția, din ce în ce mai dependentă de muncitori din alte țări
Ei avertizează că sunt necesari lucrători tineri și contribuabili tineri pentru a susține și finanța nevoile unei populații îmbătrânite, iar Elveția nu produce suficienți astfel de lucrători prin propriile resurse demografice.
Jon Pult, parlamentar social-democrat, spune că cea mai mare teamă a sa în cazul introducerii unui plafon al populației este ca Elveția să rămână „singură în această lume instabilă și periculoasă”.
Elveția, la fel ca vecinii săi europeni, cheltuiește mai mult pentru apărare și, în ciuda neutralității sale, intenționează să dezvolte legături mai strânse în domeniul apărării cu statele vecine.
Țara a fost afectată de creșterea prețurilor la combustibili atât din cauza invaziei ruse în Ucraina, cât și a conflictului din Iran. De asemenea, produsele sale au fost afectate de tarife punitive impuse de Statele Unite.
Pult avertizează că Elveția și-ar putea pune în pericol tratatele cu UE și ar putea pierde bunăvoința Bruxelles-ului.
Fiechter respinge aceste afirmații ca fiind alarmiste, declarând că este „convins că UE nu va permite să se întâmple acest lucru” și susținând că acordurile cu Elveția sunt „în întregime și în interesul UE”.
Totuși, teama de izolare ar putea fi un factor decisiv pentru unii alegători.
Elvețienii au fost șocați când Washingtonul a impus taxe vamale de 39% asupra produselor elvețiene, iar un acord pentru reducerea acestora la 15% nu a fost încă finalizat.
Acum, afișele care îi îndeamnă pe alegători să respingă plafonarea populației îl prezintă pe președintele american Donald Trump, cu siluetele lui Vladimir Putin și Xi Jinping în fundal.
„Să rupem legăturile cu Europa, tocmai acum?”, scrie pe afiș.
Fiechter insistă că plafonarea populației are ca scop protejarea unui anumit mod de viață.
„Oricine iubește Elveția, fie că are sau nu un trecut de migrație, își dorește ca aceasta să rămână un loc sigur, prosper și plăcut pentru a trăi. Exact despre asta este vorba în această inițiativă.”
Însă Genis nu vede nimic pozitiv în această propunere: „Întrebarea esențială nu este cum să excludem oameni... ci cum să creăm suficiente locuințe accesibile, să asigurăm condiții bune de muncă și să investim într-un serviciu public puternic. De aceea sunt convinsă că această inițiativă face mai mult rău decât bine Elveției”, a spus ea.