Preşedintele american Donald Trump a provocat un val de indignare în rândul politicienilor şi veteranilor din Forţelor armate britanice, după ce a afirmat că trupele NATO au stat departe de linia frontului în Afganistan, scrie Agerpres.
Trump a făcut aceste declaraţii într-un interviu pentru Fox News, în cadrul căruia şi-a reiterat opinia că Alianţa Nord-Atlantică nu ar sprijini SUA dacă i s-ar cere să o facă.
"Nu am avut niciodată nevoie de ei", a spus Trump, referindu-se la aliaţii din NATO.
"Vor spune că au trimis nişte trupe în Afganistan. Şi aşa au făcut: au stat puţin în spate, un pic departe de linia frontului".
Afirmațiile șocante le-au dat britanicilor ocazia să-și reamintească de cei 457 de militari pe care țara i-a pierdut în Afganistan.
De asemenea, a reapărut informația că Donald Trump, în tinerețe, a reușit să se eschiveze când s-a pus problema să fie recrutat pentru a fi trimis în războiul din Vietnam.
Trump și-a pus în cap clasa politică și veteranii din Regatul Unit: "Comentarii îngrozitoare și insultătoare"
"Afirmaţiile lui Trump nu au nicio legătură cu realitatea trăită de aceia dintre noi care am fost acolo (în Afganistan, n.r.)", a reacționat Calvin Bailey, deputat laburist şi fost ofiţer Royal Air Force, care a luptat alături de unităţile de operaţiuni speciale ale SUA în Afganistan.
"E trist să vedem sacrificiul naţiunii noastre şi al partenerilor noştri din NATO tratat cu atâta uşurinţă de către preşedintele Statelor Unite", a spus, la rândul lui, parlamentarul conservator Ben Obese-Jecty, care a luptat în Afganistan în cadrul Regimentului Regal Yorkshire.
Comentariile preşedintelui SUA sunt "îngrozitoare şi constituie o insultă la adresa bravilor noştri militari, care şi-au riscat viaţa (...) pentru a-i ajuta pe aliaţi, iar mulţi dintre ei au făcut dovada sacrificiului suprem", a punctat Tan Dhesi, preşedintele Comisiei pentru apărare din Camera Comunelor.
Șefa Comisiei pentru afaceri externe, Emily Thornberry, a taxat afirmaţiile lui Trump drept "mai mult decât o greşeală" şi "o insultă" adusă familiilor celor care au murit.
Trump n-a mai fost recrutat pentru Vietnam, pentru că i-au crescut excrescențe osoase la călcâie
Donald Trump a fost criticat în trecut pentru faptul că s-a eschivat de la recrutarea pentru războiul din Vietnam, după ce ar fi fost diagnosticat cu excrescenţe osoase la călcâie, sub forma așa-numiților pinteni calcaneeni.
Amănuntul a făcut obiectul unor polemici de-a lungul timpului.
"Comentariile lui Trump sunt pe cât de jignitoare, pe atât de inexacte. Este culmea ironiei ca cineva care (...) a evitat să fie recrutat pentru a fi trimis să lupte în Vietnam să facă o declaraţie atât de ruşinoasă. A profanat memoria a sute de soldaţi britanici care au făcut dovada sacrificiului suprem în Afganistan, oameni pe care îi numeam prieteni şi camarazi", a comentat Stephen Stewart, scriitor şi jurnalist britanic, fost soldat.
"Dacă ar fi un om de onoare, s-ar pune în genunchi pentru a cere iertare familiilor celor căzuţi", a continuat el.
Liderul liberal-democrat Ed Davey a scris într-o postare pe platforma X:
"Trump s-a sustras de la serviciul militar de cinci ori. Cum îndrăzneşte să pună la îndoială sacrificiul lor? Lui Farage (Nigel, liderul partidului Reform UK - n.r.) şi tuturor celorlalţi care încă se gudură pe lângă Trump ar trebui să le fie ruşine".
Regatul Unit se află pe locul doi după numărul de pierderi umane în Afganistan, pe primul loc situându-se Statele Unite, cu un bilanţ de 2.461 de morţi.
Aliaţii SUA consemnat 1.160 de morţi în acest război dus contra terorismului, care a durat până la retragerea din 2021, coordonată de americani și puternic criticată de administrația Trump.
Printre "soldații din spate" invocați de Trump se numără și danezii care au luptat și au murit în provincia afgană Helmand
Laburistul Calvin Bailey a amintit în acest context numărul mare de decese în rândul militarilor din Regatul Danemarcei, care a trimis trupe să lupte alături de britanici în provincia afgană Helmand.
Copenhaga și Washingtonul sunt în prezent într-o relație extrem de tensionată, în urma demersurilor lui Donald Trump de a dobândi Groenlanda pentru Statele Unite.
"Aşa cum le-am spus pe 4 iulie 2008 forţelor armate americane alături de care am luptat, ne-am dus acolo (în Afganistan, n.r.) datorită convingerii comune exprimate la fondarea Americii că oamenii liberi au drepturi inalienabile şi nu ar trebui să trăiască sub tiranie", a afirmat fostul ofţer RAF.
"Această convingere a stat la baza răspunsului la evenimentele din 11 septembrie (2001) şi merită să ne gândim la asta acum", a conchis Calvin Bailey.
În urma atacurilor Al Qaida de la 11 septembrie 2001, Statele Unite rămân singura ţară care a invocat prevederile de securitate colectivă ale Articolului 5 al NATO, potrivit căruia un atac armat împotriva unui membru al Alianţei Nord-Atlantice este considerat un atac împotriva tuturor membrilor.
Invocarea Articolului 5 a determinat implicarea aliaților în războiul împotriva talibanilor din Afganistan.
Inclusiv România a trimis trupe acolo, deși nu era, la momentul respectiv, membru al Alianței Nord-Atlantice.